Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

208 TEODOR TANCO 12 tarial inaintea unei comisiuni districtuale din toate obiectele din care sint de examinat, dupä prescriptele in valoare, aspirandi la oficiile poli­tice peste tot"26. A$a s-а lucrat pas cu pas ?i s-а urcat treaptä cu treaptä in edificarea céléi mai märe(e constructi politico-juridice, cum a fost Districtul autonom näsäudean pe aceste meleaguri; cu deosebire in pri­­mii 6 ani ai istoriei sale (1861—1876). Greutäfi mari $i nevoi de cadre in ramura administrativä $i judecätoreascä au fost invinse in primul rind datoritä muncii, competen(ei, pregätirii de specialitate $i abnega(iei cu care au servit districtul románesc cei trei mari juri$ti, bärba(i poli­tici $i conducätori: Alexandru Bohäfel, Ioachim Mure§anu §i loan Flo­rian Cämpianu. ★ Existenfa unitäfii administrativ-teritoriale romäne?ti, institute de stat in cuprinsul principatului Transilvaniei $i a statului compus care era Imperiul austriac la ínceputul deceniului al ?aptelea din secolul tre­­cut, Districtul romänesc autonom näsäudean a avut un mare, un imens rol in redobindirea averilor gränicere$ti, conform rezolu(iei impärä­­te§ti din 27 august 1861. Prin reci$tigarea §i afirmarea acestui drept, districtul avea §i un continut $i о bazä materialä a activitäfii sale §i noi relafii economice se vor statornici in sinul comunitätii confiniare ca urmare a acestor proprietäfi imobiliare $i bunuri smulse din mina uzurpatorilor. Pe baza acestora §i cu posibilitä(i sporite de a rezolva Fondurile gränicere?ti toate problemele instructive, culturale $i sociale, se ini^iase incä ín 15 decembrie 1861 (§i se alese in acest scop о comisie) elaborarea Statutelor pentru administrarea Fondurilor gräniceresti. In fruntea co­­mitetului fondurilor fusese ales vajnicul §i neobositul luptätor Vasile Na$cu $i ideea a avansat cu el $i prin el pinä la materializarea $i intru­­chiparea de proiect a unuia din cele mai märefe instrumente juridice de apärare, pästrare $i administrare a bunurilor comunitäfii romäne$ti confiniare, exemplu strälucit al creafiunii de drept. Cam in acela?i timp, dupä о rezolvare la nivelul noilor conditii ?i posibilitäti ale inväfämintului romänesc trivial $i popular din district, a impulsionärii célúi preparandial, avu loc la 4 octombrie 1863 inaugu­­rarea gimnaziului fundafional, victorie romäneascä mai puternicä $i mai durabilä ca oricare din cite s-au íntreprins $i au „succes“ in acest timp. Fiindcä aceastä institute $colarä — ajunsä in zilele noastre in Roma­nia Socialistä, sträbätu si infruntä ororile absolutismului monarhic si a reactiunii coalizate sub formula dualismului austro-ungar, apoi epoca de dominare §i asuprire capitalistä, regimurile politice opresoare sträine din nou, ca acum sä se afle in al doilea veac al existen(ei sale, in plinä 26 Citat dupä Ion Rusu, Citeva date privind vechea organizare administra­tivä fi judecätoreascä a unor teritorii din judeful Bistrifa-Näsäud, in F. I., vol. I, Bistrita, 1971, p. 145.

Next

/
Oldalképek
Tartalom