Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
13 ORGANIZAREA DISTRICTULUI NÄSAUDEAN 209 istorie contemporanä, dá dovezi de remarcabilä tinere(e $i vitalitate sub numele de Liceul „George Co?buc“. Dar inaintarea impetuoasä §i realizärile din primii ani de via(ä ai districtului románesc n-au mai avut aceea$i amploare $i an de an au fost barate prin noua politicä promovatä de dualismul reac(ionar. Se implinise ?i previziunea lui Marx din 1860, cäci norocul din nou zimbi reac(iunii ?i absolutismului. Mascarada incepu prin convocarea unei noi diete, ini^iatä de Curtea vienezä $i aceasta formatä pe baza censului nobilitar ca sä dea ci$tig de cauzä aristocra^iei maghiare ?i sä strämute organul reprezentativ al principatului de la Sibiu, astfei cä: „Diéta aleasä de privilegia(i s-а gräbit sä voteze in 1865 la Cluj unirea Transiivaniei cu Ungaria“27. Dualismul a fost instaurat, urma doar oficializarea lui de cätre ?eful statului §i reacfiunii, care era impäratul. „Prin incheierea pactului dualist — se aratä in tratatul de istorie —, in 1867 Transilvania a pierdut in scurtä vreme resturile autonomiei sale politice. Ea a fost alipitä Ungariei ímpotriva voin(ei majoritätii locuitorilor säi, situate in care a rämas pinä in 1918. (...) Pactul dualist era, in esen(ä, о alian(ä de clasä, care a dus $i la adincirea asupririi nationale“28. Autonómia districtului näsäudean era grav afectatä de pierderea autonomiei de cätre Principatui transii van; tributul dat compromisului politic dinire imperialii habsburgici $i mo$ierii maghiari reacfionari avea sä fi plätit in continuare de masele populare, de romäni $i de celelalte najäonalitä(i asuprite, cind: „ln februarie 1867, contele Iuliu Andrässy a fost numit prim-ministru al Ungariei; in iunie impäratul Francisc Iosif I se incoroneazä rege al Ungariei. In aceea$i lunä a urmat sanc^ionarea incorporärii Transilvaniei la Ungaria ?i anularea legilor votate in diéta de la Sibiu, din 1863—1864. Se incheia astfei о perioadä zbuciumatä din istoria Transilvaniei, perioadä in care frunta$i ai burgheziei §i intelectualitä(ii románé speraserä sä poatä pästra о oarecare autonomie a principatului asigurind revendicärile nationale ale poporului román. Sperantele acestea s-au spulberat pentru cä s-au intemeiat pe bunävoinfa §i recuno§tin(a Habsburgilor §i nu pe ac(iunea dirzä a poporului“29. Deceniul care a urmat dupä aceastä gravä restaurare a reacfiunii coalizate a fost pentru Districtul románesc autonom näsäudean о luptä disperatä pentru supravie(uire. Pornitä de sus färämi(area autonomiei, de la nivelul principatului, avea sä se räsfringä treptat $i asupra unitätilor teritoriale romäne?ti mai mici din Transilvania. (Insä nu färä opunerea $i nu färä rezisten(a lor se produsese desfiin(area). Vigoarea districtului näsäudean ?i reala implantare pe un sol románesc, de tra-27 Ist. Rom., vol, IV. Bucure?ti, Ed. Acad. R.P.R., 1964, p. 438. 28 Ibidem, p. 643. 29 Din Istoria Transilvaniei, vol. II, Bucure$ti, Eid. Acad. R.P.R., 1961, p. 186. 14 — Marlsla — Xi
