Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
204 TEODOR TANCO 8 udean „constä din 46 de comunitäR, intre care 4 opide §i are о suprafata de 45—5/10 miluri patrate §i 46.500 suflete“. Sporirea cu incä douä fata de numärul devenit simbol (44) se explicä prin aläturarea a douä comune negränicere din teritoriul bucovinean, Co§na R Cirlibaba, constituind exceptü de la regula. Iar in ce priveRe orakele, opide (alte surse indicä numärul de 5), acestea erau: Näsäud, Singeorz, Rodna, Prundu Birgäului R Monor. Acest teritoriu, aceastä populate si aceste localitäti au fost impärtite in $ase subunitäti administrative, numite cercuri, R subordonate districtului, in ordinea urmätoare: Näsäud, Zagra (cu sediul in Mocod), Singeorz, Rodna, Prundu Birgäului R Monor. ln principiu la fiecare cerc apartineau, cu unele modificäri, comunele foste gränicereRi din douä companii, intrucit numärul acestora fusese de 12 in ultima organizare militarä, iar acum erau 6 cercuri. Cercurile administrative erau conduse de un jude R acesta era ajutat de un vicejude. ln ce priveRe natura R esen(a de drept a organelor districtuale, sint necesare citeva consideratiuni teoretico-juridice, datä fiind complexitatea acestei probleme intr-o realitate nouä politicä R socialä, specificä R deosebitä fatä de epoca istoricä a fostului district militar gräniceresc (1762—1851). Ne gäsim ín a doua jumätate a secolului al XIX-lea R in epoca afirmärii capitalismului in toate sectoarele economiei. Transilvania cunoaRe о crestere a producRei industriale, a mineritului, a transporturilor se extinde comertul R se dezvoltä corespunzätor acestor ramuri creditül bancar. ln agriculturä se confruntä modul de productie capitalist cu elemente feudale incä numeroase, in avantajul R lärgirea totuR a primului. Corespunzätor realitätilor economice se modificä R se structureazä clasele sociale burghezia R proletariatul sínt cei doi antipozi ai istoriei prezente R viitoare, in timp ce (äränimea numeroasä R atit de färämitatä suportä exploatarea clasei numitä generic mo- Rerimea. ln anii luptei pentru aprobarea infiintärii R orgailizärii noului district, ca $i in acei ai regimului liberal, ре о asemenea bazä economicä §i socialä, in functie de aceste realitäti se profilarä relatii de productie ?i se organiza statul claselor exploatatoare. Dar recunoscute sau nu, dorite sau nedorite, incepeau sä pätrundä in conditiile $i in mäsurile legislative $i administrative idei §i principii ale dreptului burghez. Aceastä perioadä este ilustratä cu asemenea exemple pinä $i in Austria retrogradä; intre care principiul separaRei puterilor se impune tot mai puternic. Acest principiu se reflectä in structura, compozRia $i mecanismmul organelor Districtului autonom näsäudean. In intelesul clasic al principiului separaRei, cele trei puteri in stat sint: legislativä, executivä (administrativä) R judecätoreascä. 1. Baza legislativä a Districtului romänesc autonom о constituia in primul rind Statutul districtului fägärä$an, de asemenea toate actele constituRonale ale statului austriac $i ale Principatului transilvan. Dis-
