Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
9 ORGANIZAREA DISTRICTULUI NÄSÄUDEAN 205 trictul desfä$ura о oarecare activitate legislativä proprie, in baza dreptului cutumiar, prin luarea unor hotäriri cu caracter general de cätre organele sale; intr-o materie in care nu existau reglementári $i precedente normative. In completarea acestora, cél care putea sä ia mäsuri cu caracter general era in primul rind cäpitanul, prin aceea cä el simboliza suprema autoritate districtualä, pozifia lui fiind similarä cu a §efului statului. Mai exista ?i un organ colectiv cu un régim juridic aparte, comitetul provizoriu al districtului, numit si congregatie, format in 18 iunie 1861, ziua instalärii in funcfie a cäpitanului suprem. Caracterul lui eligibil $i reprezentativ, ca $i atribufiile de conducere la nivelul general, rezultä din lucrar ea lui Nestor ßimon care spune: „S-а ales un comitet provizor de 242 membri din toate comunele in proporfiunea numärului locuitorilor, dar a$a cä acest comitet, afarä de trebile organizafiunei $i primirea actelor, in alte afaceri secundare sä nu se läse“22. Ar mai fi de observat cä la adunarea districtualä masele, comunele aparfinätoare, au fost reprezentate prin trimigii lor care au fost ale$i in cadrul adunärilor in fiecare localitate. Numärul a fost mare, iar acentia $i dintre acentia s-au ales cei 242 membri. Faptul cä nu era о simplä formä de autonomie sau unitate administrate, cä ínsemnase ceva mai mult in concepfia sefului suprem al statului, rezultä din cuprinsul decretului care subliniazä „organizarea administrafiunei politice administrative“. Dacä in trecutul district era vorba de о „administrafiune militarä“, de data aceasta se accentueazä caracterul ei civil-politic. Iar о autoritate nu numai administrativä ci §i politicä, presupune edictarea unor acte cu caracter legislativ de oarecare importanfä. Un argument al activitäfii legislative intreprinse de cätre district il oferä §i dreptul ce s-а acordat unitäülor teritorial-administrative autonome de a avea un reprezentant in Diéta Transilvaniei. Despre acest mandat vorbeijte insu?i cäpitanul suprem intr-o scrisoare cätre Ioachim Mure$anu: „Dupä ce-i veni, múlt la о lunä, fäcindu-se ?i de sus pinä atunci organizarea, ori d-ta, ori Florian, unul ered cä ifi fi ales de v. cäpitan 2 (...) om avea Dietä, unu din doi afi fi ales deputat, celälalt ar rämine acasä . . .23. Participarea näsäudenilor prin reprezentantii lor (se pare cä au avut doi) la activitatea legislativä a principatului $i implicit la elaborarea mäsurilor in interesül organization districtuale e un atribut al exercitärii autonomiei; о dovadä a unui proces legislativ indirect la care contribuie in calitate de subiect de drept al Dietei in numele unitätii administrativ-teritoriale, ca institutie de stat. In sfir?it, in susfinerea insemnätätii politice $i juridice a Dietei principatului Transilvaniei de la Sibiu din 1863—1864 in timpul Districtului autonom näsäudean, a rolului activ al romänilor prin organismele de stat $i a creafiunii dreptului, un argument este §i literatura de specialitate subliniind cä: „Intervalul in care elementul autohton din 22 Dr. Nestor $imon, op. cit., p. 367. 23 Ibidem, p. 418.
