Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

200 TEODOR TANCO 4 pentru apärarea drepturilor dobindite in calitate de militari, ?i lupta pentru apärarea pu(inelor libériáéi din timpul gránitéi, acum contestate. Acesta a fost tablóul vie(ii sociale $i nationale pinä la emiterea diplo­­mei din 20 octombrie 1860, prin care se abolise sistemul absolutist $i se anun(a trecerea spre un sistem constitutional de guvernare, practicat intre 1860—1867, cunoscut sub numele de „régimül liberal“8. Era in fond о nouä tacticä, acest act $i acest régim, descifratä chiar atunci de K. Marx $i arätat scopul ei, scriind: „Imprejurärile in care acest dar a fost acordat §i miinile care 1-au oferit ii imprimä mai curind un carac­­ter de subterfugiu decit о concesie sincerä. Sä nu uitäm cä la 4 martié 1849, Franz Ioseph a promulgat principiile generale ale unei constitu(ii pentru a le anula in anul urmätor, dupä ce deznodämintul räzboiului s-а dovedit a fi in favoarea sa“9. Aceastä manevrä imperialä era toto­­datä $i dovada nein(elegerii forfelor reacfionare, dar timpul necesar regrupärii lor a fost folosit chiar cu unele succese de cätre masele popu­lare, de cätre na(ionalitäti, de cätre provincii, de cätre teritorii ?i dis­tricte ?i cu deosebire de principatui Transilvaniei. Dupä mult timp, dupä cum se aratä in ampla lucrare citatä: „In Transilvania istoricä fu res­­tabilit un guvern civil, avind in frunte pe contele Mikó Imre. In 1861 s-au reinfiinfat §i vechile comitate §i scaune, functionarii sträini din Transilvania au fost rechemafi“10. Näsäudenii prezenfi in toate acfiunile revendicative in problemele gränicere^ti §i nationale, prezenfi la Viena mai tot timpul in acest din urmä deceniu, $i entuziasmati $i ei — ca toatä nafia romäneascä de pretutindeni — de actul Unirii din 24 Ianua­­rie 1859, reinnoiesc §i problema autonomiei administrative $i prin Va­sile Na$cu „roagä, insistä $i amenintä prin diferite cabinete pinä cind lucrurile se vor rezolva“11 *. La originea actelor de liberalizare a stat diploma din 20 octom­brie 1860, dar in baza acesteia in februarie 1861 a fost emisä patenta imperialä prin care se ordonä restabilirea autonomiei färilor, provincii­­lor, judefelor, municipiilor $i comunelor din imperiu. Insä acest act, pe de altä parte, intärea parlamentül sau senatul imperial prin include­­rea reprezentanfilor din toate färile $i provinciile imperiului $i con­­centra in miinile acestuia problemele fundamentale de stat (finance, ar­­matä, politica externä etc.). Delegafia näsäudenilor de la Viena (nu completä, fiindcä plecase acasä la mijlocul lui decembrie c.p. loan Purceilä), angajatä in lupta pentru apärarea drepturilor gränicere$ti, cere formarea unui district ro­­mänesc autonom, cum amänun(it descrie Nestor Sinwn acest demers: 8 Vezi Din Istoria Transilvaniei, vol. II, Bucure§ti, Ed. Acad. R.P.R., 1961, p. 176—186. 9 K. Marx, ín K. Marx — F. Engels, Opere, vol. 12, Bucuresti, E. Politicä, 1962, p. 160. 10 Ist. Rom., vol. IV, Bucuresti, Ed. Acad. R.P.R., 1964, p. 436. 11 Ion Rusu, Citeva date privind vechea organizare administrativa fi jude­cätoreascä a unor teritorii din judeful Bistrifa-Näsäud, in File de istorie, vol. I, Bistrita, 1971, p. 140.

Next

/
Oldalképek
Tartalom