Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
200 TEODOR TANCO 4 pentru apärarea drepturilor dobindite in calitate de militari, ?i lupta pentru apärarea pu(inelor libériáéi din timpul gránitéi, acum contestate. Acesta a fost tablóul vie(ii sociale $i nationale pinä la emiterea diplomei din 20 octombrie 1860, prin care se abolise sistemul absolutist $i se anun(a trecerea spre un sistem constitutional de guvernare, practicat intre 1860—1867, cunoscut sub numele de „régimül liberal“8. Era in fond о nouä tacticä, acest act $i acest régim, descifratä chiar atunci de K. Marx $i arätat scopul ei, scriind: „Imprejurärile in care acest dar a fost acordat §i miinile care 1-au oferit ii imprimä mai curind un caracter de subterfugiu decit о concesie sincerä. Sä nu uitäm cä la 4 martié 1849, Franz Ioseph a promulgat principiile generale ale unei constitu(ii pentru a le anula in anul urmätor, dupä ce deznodämintul räzboiului s-а dovedit a fi in favoarea sa“9. Aceastä manevrä imperialä era totodatä $i dovada nein(elegerii forfelor reacfionare, dar timpul necesar regrupärii lor a fost folosit chiar cu unele succese de cätre masele populare, de cätre na(ionalitäti, de cätre provincii, de cätre teritorii ?i districte ?i cu deosebire de principatui Transilvaniei. Dupä mult timp, dupä cum se aratä in ampla lucrare citatä: „In Transilvania istoricä fu restabilit un guvern civil, avind in frunte pe contele Mikó Imre. In 1861 s-au reinfiinfat §i vechile comitate §i scaune, functionarii sträini din Transilvania au fost rechemafi“10. Näsäudenii prezenfi in toate acfiunile revendicative in problemele gränicere^ti §i nationale, prezenfi la Viena mai tot timpul in acest din urmä deceniu, $i entuziasmati $i ei — ca toatä nafia romäneascä de pretutindeni — de actul Unirii din 24 Ianuarie 1859, reinnoiesc §i problema autonomiei administrative $i prin Vasile Na$cu „roagä, insistä $i amenintä prin diferite cabinete pinä cind lucrurile se vor rezolva“11 *. La originea actelor de liberalizare a stat diploma din 20 octombrie 1860, dar in baza acesteia in februarie 1861 a fost emisä patenta imperialä prin care se ordonä restabilirea autonomiei färilor, provinciilor, judefelor, municipiilor $i comunelor din imperiu. Insä acest act, pe de altä parte, intärea parlamentül sau senatul imperial prin includerea reprezentanfilor din toate färile $i provinciile imperiului $i concentra in miinile acestuia problemele fundamentale de stat (finance, armatä, politica externä etc.). Delegafia näsäudenilor de la Viena (nu completä, fiindcä plecase acasä la mijlocul lui decembrie c.p. loan Purceilä), angajatä in lupta pentru apärarea drepturilor gränicere$ti, cere formarea unui district romänesc autonom, cum amänun(it descrie Nestor Sinwn acest demers: 8 Vezi Din Istoria Transilvaniei, vol. II, Bucure§ti, Ed. Acad. R.P.R., 1961, p. 176—186. 9 K. Marx, ín K. Marx — F. Engels, Opere, vol. 12, Bucuresti, E. Politicä, 1962, p. 160. 10 Ist. Rom., vol. IV, Bucuresti, Ed. Acad. R.P.R., 1964, p. 436. 11 Ion Rusu, Citeva date privind vechea organizare administrativa fi judecätoreascä a unor teritorii din judeful Bistrifa-Näsäud, in File de istorie, vol. I, Bistrita, 1971, p. 140.
