Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
5 ORGANIZAREA DISTRICTULUI N AS ÄUDE AN 201 „Deputari de la Näsäud, Vasile Na$cu ?i so^ii folosindu-se de ocaziunea prezen^iei lor in Viena au inaintat la baronul Francisc de Kemény о petifiune de dto 30 Dec. 1860, in care au cerut, ca főstül teritor gräniteresc sä formeze un district romänesc de sine stätätor $i sä nu se anexeze cu ora$ul Bistrita sau cu alt comitat vecin“12. Contextui in care se punea redobindirea autonomiei ^mutului näsäudean era favorabil rezolvärii imediate in condifiile interne $i externe ale imperiului incit nu permiteau tergiversäri sau refuzuri. Dovezi sint faptele ?i evenimentele precipitate. Nu surprinde, deci, graba cu care se elaboreazä, ín baza patentéi amintite, decretul care a §i fost semnat de impärat la 24 martié 1861 prin care se aprobä „.. . organizarea administratiunei politice administrative, ce are sä se introducä, cu о singurä schimbare, cä teritoriul ce cuprinde raionul fostului al II-lea regiment de granifä román cu stafiunea statului major (Staabsstation) in Näsäud, are sä formeze un district de sine cu jurisdic^iune proprie, in care administra^iunea se va organiza in orifice privinfä asemenea celui din Fägäras“13. A$adar, in confruntarea durä, cu regrete si cu amenintäri ascunse dupä zimbete false de bunävointä, tiranii au dat ci$tig de cauzä romänilor de pe aceste meleaguri; nu $i färä a fi fost luate in considerare ameninfärile §i räbufnirile violente pe alocuri ale localnicilor. Astfel, cä, la 3 aprilie 1861 se face cunoscut printr-o circularä adresatä celor 44 comune cä s-а infiintat pe teritoriul fostului regiment gräniceresc „Districtul romänesc autonom al Näsäudului“, cu re§edinfa in opidul Näsäud. Conturul noului district, ca $i data funcfionärii de fapt a acestei organizafii fuseserä stabilite prin acela$i decret: „.. . iar referitor la districtul Näsäudului intre marginile fostului al II-lea regiment román de granifä sä se restaureze starea autonomä de mai inainte care trebuie sä se extindä §i peste districtul Näsäudului, la cari eu hotäräsc ziua de 15 Aprilie a.c., ca atare in care reorganizarea trebuie sä fie indeplinitä . . ,14. Dupä cum se constatä, inceperea activitätii districtuale devenise iminentä ?i cu aceea$i grabä fusese imputernicit a supraveghea aplicarea decretului baronul Franz Salmen §i trimis in Transilvania; urmärind §i reorganizarea scaunelor secuie$ti §i a districtelor säse§ti. Pentru transpunerea in viafä a confinutului din „prea inalta hotärire majestaticä“ din 24 martié 1861 trebuiau alcätuite organele de conducere. In primul rind trebuia propus conducätorul acestei unitäfi administrativ-teritoriale romäne?ti, care prin analogie cu modelul stabilit era un organ individual numit de Viena, „adecä, ca sä aibä un $ef ca prefect sau cäpitan, ca $i prefectura Fägära$ului cu aceea§i demnitate, care о au $i prefecfii comitatelor“15. Asupra persoanei acestui cäpitan 13 Dr. Nestor Simon, Vasile Nascu — Viafa si faptele lui, Näsäud, 1911, p. 285—286. 13 Citat dupä dr. Nestor $imon, op. cit., p. 306. 14 Ibidem. 15 Ibidem, p. 308—309.
