Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
ORGANIZAREA DISTRICTULUI ROMÄNESC AUTONOM NÄSÄUDEAN (1861—1876) TEODOR TANCO Ar fi incompletä interpretarea evenimentelor politice $i sociale din perioada gränicereascä a finutului näsäudean ?i bistri(ean, §i incompletä viziunea istoricä, dacä nu s-ar lua in considerare indelunga $i strävechea organizare administrativä, traditiile bogate si regulile de viatä socialä statornicite cu mult inaintea militarizärii satelor romäne§ti de pe aceste meleaguri. Dimpotrivä, tocmai aceste elemente de organizare proprie, de autonomie in fapt, stratificate ?i concretizate in atitea domenii sociale s-au impus atenfiei celor care au decis infiintarea regimentelor gräniceresti in Transilvania, intre care $i cele románesti. !n toate cazurile unitätile militare (regimentele sibian, bänäfean ?i näsäudean) se fixeazä in matrice autonome strävechi $i cu о puternicä vitalitate romäneascä. Dacä trecutul de via(ä $i luptä al vestitului „districtus Rodnensis“ este cunosci^t ?i múlt mai asimilat in biblografia de specialitate, nu aceeasi e situafia celuilalt de pe valea Bistritei; si el tot atit de strävechi $i tot atit de intins geografic in zonele cu populate romäneascä. Recente cercetäri stiinfifice abordate in lumina materialismului istoric evidentiazä, pe baza documentelor si a literaturii de specialitate, existen(a acestuia (si pe al cärui teritoriu incä se va íntinde regimentül gräniceresc), strins legate, de altfel, intre eie $i comunicind pe firul originii comune, in primul rind, a marii majoritäfi a locuitorilor. О reliefare doctä a amindurora, in context cu fenomenul transilvan, о face Stefan Pascu, scriind: „In sfirsit un mare district romänesc era cel al Rodnei, pomenit documentar in 1440 (districtus Rodnaweulge). Si tot in acele pär(i nord-estice este pomenit un alt district, al Crainimätului, in apropierea Bistritei“1. Vom observa cä foarte recent a fost introdus in literatura juridicä privind confinutul si organizarea administrativä a districtului romänesc al „Bistritei“2. E mai potrivit totu$i sä se pästreze denumirea cu care a fost cunoscut in istorie, „al Crainimätului“, ?i multe secole sub acesta a fost desemnatä populafia romäneascä de pe väile $ieului, de la izvoare si pinä la revärsare ín Some$, a Bistritei, $i о bunä parte a väii Somesului de la Beclean mai in jos spre Dej. 1 Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, editia II, Cluj, Editura Dacia, 1972, p. 213. ,
