Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
188 IOAN RANCA 2-1 Sosind in intirziere cu о zi, delegafia reprezentativä romäneascä a gäsit comitetul scaunului deja constituit (ales) ceea ce, evident, a fost si scopul regizärii intärzierii sosirii romänilor, de care nu era sträin protopopul Boer Aron. Insa?i cuvintarea lui in plenul adunärii scaunului general al cärui confinut ideologic a fost refinut de memóriáiul romänesc, a fost, cum s-а subliniat, contrarä programului emancipärii nafiunii románé elaborat la Blaj, pe Cimpia Libertátii, la 15 mai 1848 §i arogindu-si titlul de reprezentant al románilor din scaunul filial Giurgeu, a cuvíntat contrar Rimfámintelor §i idealurilor lor. Aidoma aitor renegafi pripä§i(i prin adunärile comitatelor $i scaunelor, dar care n-au cucerit masele romäne§ti in numele cärora s-au cäznit sä vorbeascá, §i Boer Áron in adunarea de la $umuleu-Ciüc s-а stráduit in zadar sä demonstreze cä légiié maghiare din 1848 au fost favorabile románilor desfiinfind iobägia, §i redindu-le libertatea personalá. In aceea§i zi, ín sedinta de dupä amiazä, prezenta delegafiei románesti a determinat implicit-completarea comitetului scaunului general cu incä un román, in persoana lufi Ludovic Graur. La aceastä propunere, venitä din sinul reprezentan(üor autoritäfilor, protopopul Boer Aron s-а opus. Aceea$i atitudine negativä a afi§at-o protopopul si fatá de propunerea ob$tii románeijti de a alege ca jude procesual (pretor) pe ,,. . . prea iubitul nostru conírate loan Aurán, care timp de sasé ani servi ca cesaro regese actuar de preturä, spre eea mai mare onoare a natiunii noastre, spre indestularea nu numai a íntregii románimi ci si a altor natiuni“. Influenta exercitata de protopop in sinul corpului electoral scäunal a determinat, in condifiile unei evidente minoritád elective romäne?ti, cäderea in desuetudine a candidatului obstii lor, astfei cä, loan Aurán, cu sase voturi minus, a fost declarat neales, promovat fiind in postul de pretor, cu micä diferentä de voturi, un oarecare Butyán László „fägädar §i dädätor de cost pe seama profesorilor ?i a studentilor, (din $umuleu-Ciuc) unde se adapä §i mänincä §i domnul protopop“78. In pofida minoritätii се о reprezentau, la aflarea acestui' rezultat nea§teptat, romänii prezen(i la Sumuleu-Ciuc ,,. .. fäcuräm protestati une si spuseräm cä női pe unul ca acéla pe c-are nici (nu-1) cunoa^tem de román nici cä are stiintele cuvenite ?i peste voia celor 11 mii de romäni, ales nu-1 vroim odatä cu capul.. .“79. Un grup mai restrins din sinul lor, apropiindu-se de judele suprem regese il rugarä „... sä nu le faeä silä. .., adicä sä nu-1 accepte färä voia lor. Protestul impotriva aeestei „alegeri nedorite inaisntat de romäni a fost ulterior respins, motiv din care delegafia romäneascä päräsi lucrärile de restaurarea Scaunului Ciuc-Giurgeu si Casin färä sä fi obtinut, potrivit Diplomei din octombrie 1860, satisfacerea infimelor lor pretentii nationale80. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Arh. St. Miercurea-Ciuc, Fond Scaun Ciuc-Oficialitate, Index alfabetic pe 1861, lit. R. „Román nemzet Gyergyóból kéri a választásoknál figyelembe vételit“. (Natiunea romänä din (Sc.) Gheorgheni cere luarea ei in considerate cu prilejul alegerilor) nr. 112 (pag). Registrul de intrare_ie§ire si protestul lipsesc din fond.
