Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
LUPTA ROMÄNILOR pentru drepturi egale 189 25 Comitatui Timava sau Cetatea de Balta cu re§edinta pretoriului la Tirnäveni numära 86.422 locuitori, situindu-se, sub acest aspect, printre cele mai mici jurisdictii comitatense81. Fiind situat geografic in imediata apropiere a Blajului, preparativele ce vor fi avut loc pentru aniversarea la 15 mai 1861 a Adunärii de pe Cimpul Libertätii s-au räsfrint pozitív §i in activizarea mi$cärii politice a romänilor de pe Timave, care in urmä cu mai bine de un deceniu au constituit grosul celor douá adunári istorice din primävara revoluti ei. Restaurarea comitatului incepe la 22 aprilie 18*61 $i pentru a-i da fastui cuvenit, comitele suprem Bethlen Farkas sose§te in Tirnäveni, locul adunärii, ínsofit de о banderie de nobili §i haiduci ai comitatului. Aici este asteptat printre altii, de multi romäni aflati sub fiamura national íji cu sünét de muzicä. Preponderenta elementului románesc ín acest comitat, locuit in proportii mai redfuse íji de sa$i §i unguri, se face simtitä si subliniatä de oratorul bläjan, profesorul Bläjan, care intimpinä alaiul cu о cuvintare de bun venit. Acesta schiteazä in cuvintul säu, in linii generale $i programul romänilor ce intimpinarä pe comitele suprem arätind succint cä „...de drágul päcii necesare sä recunoascä drepturile nationale ale romänilor §i sä accepte iimba romänä de limbä oficioasä, egalä cu cea maghiarä“82. A doua zi, are loc adunarea de constituire propriu-zisä in care comitele suprem nume§te un vice comite, un procuror §i un notar, punind concomitent la ordinea zilei §i stabilirea listei membrilor comitetului reprezentatív. In sedinta de dupä amiazä se eiterte decretul de numire al comitelui suprean care depune, tot atunci §i jurämintul. §i aici, ca §i la Turda, Tirgu Műre? $i Reghin, loan Oros-Rusu83, de data aceasta cu drepturi nediscutate, fiand fiú al comitatului, se aflä in fruntea intelectualilor romäni, nutrind sperante mai realiste in satisfacerea mai depliná a justificatelor pretentii enuntate programatic de vorbitorul din ziua precedentá. Pretentia lor de a fi ale§i in proportie egalä cu ungurii in comitetul reprezentatív este intemeiatá pe proportia numericá natíonalá din comitat, iar numärul de numai 48 de romäni ale§i fafá de 212 unguri (§i sa$i) a generat un ferm $i vehement protest. Ideile principale ale protestului lor au fost urmätoarele: 1. Romänii nu recunosc dreptul comisiunii prezente de a reprezenta intregul comitat, ea nefiind aleasä ci numitä. 2. Romänii propun compromisul de a nu fi reprezentanti proportional in comitetul reprezentatív, (in care caz ar insemna mai mult d'e jumätate din membri acestuia), ci acceptä sä fie in numär egal cu „fratii maghiari“. Depun concomitent si lista celor care aveau sä completeze comitetul de la 48 la 130 de romäni. 81 El nu figureazä intre comitatele ungure?ti In impärtirea preconizatä de Comisia säseascä (ef. Urmössy, loc. cit., p. 22. Teritoriul lui preconiza sä fie impärtit probabil intre scaunele sásesti Media? ?i Sighisoara care anterior erau enclave in corpul comitatului Tirnava. 82 Päcätian V. T., op. cit., vol. II, p. 532—533.
