Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
23 LUPTA ROMÄNILOR PENTRU DREPTURI EGALE 187 In posesia datelor insumate de Memorialul romänilor din Scaunul filial Giurgeu, schitäm in cele de mai jos realitätile din aceastä zonä §i demersurile comunitätii románé de aici, pentru cucerirea libertätii nationale pe calea luptei pentru egala indreptätire a natiunii $i a limbii románé si ca un corolar al acesteia, numirea de functional! romäni in administrate in mod proportional cu numärul populatiei romäne§ti. Primul demers al romänilor din scaunul filial Giurgeu a fost initiat de loan Aurán, actuar de preturä (in administrata absolutists abolitá). Dupä numirea judelui suprem Mikó Antal, propune protopopului unit al Giurgeului, Boer Aron, ca sä aleagä о deputätie din sinui romänimii care sä-1 salute cu prilejul unei audiente oficiale $i sä prezinte, anticipat, adunärii de reorganizare a Scaunului general situatia si näzuintele lor in condifirle noi, create de reintroducerea regimului constitutional. Audienfa avu loc aproape de mijlocul lunii aprilie din deputátíe fácind parte protopopul, insotit de un preot $i de un mirean77. Urmarea acestui demers a fost faptul cä, pe la mijlocul lunii aprilie, ínaintea reorganizárii propriu-zise, din dispozifia judelui suprem regese, о comisie aleätuitä din dói secui §i un armean, a cutreerat satele románe^ti din depresiunea Giurgeului convocínd ob;?tea satelor spre a se pronunfa dacá sint multumifi cu functionarii pe care-i au, iar daca nu, sä-§i aleagä alfii. Aceea§i comisie le vesti cä adunarea electivä а scaunului a fost convocatä la $umuleu-Ciuc, pe data de 23 aprilie, la care au dreptul de a participa nu numai secui, ci si románi. О altä etapä a reactivizärii vieti publicé a románilor din Giurgeu au constituit-o consultärile ce au urmat acestei perspective noi ce li se deschidea. Ca si ín celelalte scaune §i comitate luptele constitutionale pentru egala reprezentare a natiuhiá in autonomiile locale au constituit §i aici clarificarea pozitiilor diferitelor päturi $i personalitáti chiar, unele din acestea, cum a fost cazul protopopului Boer Áron, ínsemnind prin optica invechitä $i prin moralitatea coruptä, о frinä in promovarea intereselor generale ale natiunii, in intregul ei. Aflindu-se in pragul desnationalizärii, ca urmare a unor avantaje personale, corupt $i sedus de cercurile oficiale pe care le freeventa, Boer Aron se disociazä incä din timpul evenimentelor revolutionäre din anii 1848—1849 de neamul de obir$ie $i fäcind jocul sugerat abil de autoritäfi incearcä ?i in conjunctura favorabilä din anul 1861 sä stävileascä lupta conationalilor lui pentru cistigarea elementarelor libertäfi nationale pe care epoca revenirii la constitutionalism le oferea. Pentru a nu se pune räu cu menteni lui, in preziua adunärii de la ßumuleu-Ciuc, cind trebuia sä insoteascä la reorganizarea scaunului,, delegafia romäneascä de 50—60 de persoane, nu gäseste necesar sä faeä acest lucru, intirziind astfei cu о zi sosirea romänilor la lucrärile adunärii, ceea ce desigur, n-a fost irt avantajul lor. 77 Ibidem.
