Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
168 IО AN RANCA 4 care vizau о „restitutio in integrum“, a?a cum a fost inainte de 1848 si fundamental diferit de ceea ce gindeöu fruntasii miscärii nationale románesti, de opozifia romäneascä in general, care simfind pulsul progresului luptau pentru instituirea unor organisme democratice cu о structurä nouä socialä ?i nationals, precumpänitor plebee, precumpänitor romäneascä“ 14. In ultimele decenii problematica luptelor nationale ale romänilor din timpul regimului liberal indeosebi, pentru о dietä romäneascä reprezentativä, a preocupat in mod mal cuprinzätor istoriografia noasträ15. Remarcabil pentru modul concret cum puné problema bazat pe informatii culese din arhivele autoritätilor de guvemämint din Transilvania, este studiul lui Simion Retegan care insä, in pofida utilizärii vastei documentatii de presä, nu reflectä indeajuns investigarea arhivelor comitatelor, atit de bogate, mai ales ín ceea ce contin ele cu privire la adunärile de constituire a noilor organe jurisdictionale transilvänene, unde, de fapt, s-au dat luptele nationale cele mai acerfce16. Pe baza cercetárii maii recente a arhivelor unor comitate ?i scaune secuie?ti ?i a memoriilor inedite a lui loan Oros-Rusu, in cele ce urmeazä facem incercarea de a completa informatiile cunoscute in literatura de specialitate, cu date noi, in mäsurä sä reflecte cu un plus de continut, lupta romänilor din jurisdiJctiile Transilvaniei, lärgind totodatä si aria lor teritorialä. In posesia informatiilor cuprinse in memoriile de protest din Tirnäveni (comitatui Tirnava), Cimpeni (comitatui Alba), Tirgu Mure? (scaunul Mure?) ?i a altor acte administrative redäm mai jós lupta dusá aici pentru egala indreptátire a limbii si a nationalitátii románé in primávara, vara ?i toamna anului 1861. In comitatui Alba de Jos cu resedinta la Aiud — orä?el situat la poalele munjilor Träscäului, centrul de odinioarä al nobilimii maghiare — confruntärile prilejuite de alegerea comitetului comitatului au fost deosebit de acute. Pe de о parte, comitele suprem Pogány György numit din oficiu aici tocmai pentru vederile lui radicale si antiromänesti, fiind in acela?i tijmp ?i un fervent partizán al ,uniunii“ cu Ungaria, cu slujba?i ce-1 secondau, militau pentru reintegrarea pe baza unei liste mai vechi, a comitetului de la 1848, completat doar cu patru romäni. In mod arbitrar si limba oficialä in acest comitat, cu о majoritate zdrobitoare romäneascä, a fost declarata cea maghiarä. Dar centrul vietii spirituale a romänilor din Transilvania, Blajul — resedinta ?colilor de toate gradiele si a nütropoliei unite, se afla tot in acest comitat, iar muntii Apuseni fortäreata de traditie si inexpugnabilä a luptelor romänilor pentru libertate socialä §i nationals constituiau, prin masele active de mofi, о rezervä deloc neglijabilä in imprejurärile create 1,1 Ibidem, p. 44. 15 Vasile Netea, op. eit-, p. 179. 16 S. Retegan, op. dt., p. 174.
