Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
5 LUPTA ROMÄNILOR PENTRU DREPTURI EGALE 169 in primävara anului 186117. Alexandru $terca $ulutiu, remarcabilul orator din conferinta „regnicolarä“ de la Alba Iulia, din acela§i an, secondat de о pleiadä de luptätori cu experigntä, unii din ei fosti prefect ai legiunilor lui Avram láncú din 1848—1849, ca Axente Sever, Simion Balint, apói Amos Frincu, om de mare popularitate intre romäni, Iosif Hodos, viitor comite suprem al Zarandului 5.a. aveau a se opune ca reprezentanti autentici ai maselor de románi,, manevrelor tenebroase ale oficialilor din comitat18 19. Potrivit traditiilor national-revolufionare vii incä in acest comitat cu о covirijitoare preponderenfä romäneascä, pe teritoriul cäruia s-au derulat evenimentele räscoalei'151 lui Horea la 1784 §i revolutia de la 1848—1849, aici erau de a§teptat confruntári ie§ite din comun. Incä inainte de adunärile consultative convocate de Pogány György, in 13/2'6 aprilie, motii din Címpeni, din initiativa lui Axente Sever, intr-o conferintä cer ca restaurarea administratiei sä fie precedatä de о adunare consultativä. Mai' pretind ca locul aeestor adunäri de reorganizare sä fie strämutat din Aiud, óráséi cu preponderentä nobiliarä maghiarä, la Alba Iulia, localitate de traditie romäneascä, a§ezatä mai central in spatiul geografic al comitatului20. Adunarea consultativä desfä^uratä in pofida pretentiilor justificate ale romänilor, tot la Aiud, a pus in evidensé pregnant cele douä puncte de vedere diametral opusé care se vor mentine ca atare pinä la sfir§itul anului 1861. Perspectiva unor alegeri „legale“ in acest comitat nu putea fi, din cauza opozifiei románesti, luatá in considerare de oficialitäfi. De aceea, din initiative comitelui suprem si in mod cu tótul abuziv se organizeazä о administrate provizorie cu functionari numiti din oficiu, impotriva cäreia protestele romänilor sint numeroase. In multe loealitäti functionarilor astfel numiti, in majoritate unguri §i nemti, nu li se recunoa§te autoritatea. Rapoartele lor, in special ale pretorilor de plasä, reflectä о stare generalä de opozitie $i revoltä. La aceastä elevatä emulatié politicä a contribuit särbätorirea la Braj la 3/15 mai a aniversärii Adunärii nationale din 1848 de pe Cimpul libertätii, fiindcä, incepind cu a doua jumätate a lunii, pretorii semnaleazä in scris opozitii fäü?e fatä de funcüonarii pläsilor. Un raport din Ighiu, adresat Oficialitätii (provizorii) a comitatului de cätre pretor aratä cä invitind la Teiu? primarii si notarii satelor le-э explicat in limba romána reinceperea administratiei noi si obligatia achitärii impozitelor. Aici intrunirea n-a intimpinat dificultäti. Dar in sate cu ocazia alegerii noilor primari si notari opozitia fatä de noii functionari s-а manifestat deschis. La Cricäu, spre exemplu, pretorul iesit la fata locului diln populatia satului intreg n-a putut íntruni mai mult de 14—16 persoane. Preotul unit local Cri§an Nichita 17 Aurel Bärutä, Lupta populafiei din comitatui Alba Inferioarä pentru drep-\ turi nationale in perioada 1861—1864 (referat stiintific) in mss. la Arh. St. Mure§, Col. de msse a filialei, nr. 320, fila 7. ,s Ibidem. 19 S. Retegan, loc. cit. 20 Aurel Bärufä, loc. cit.
