Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
342 ADRIAN STOICA 8 Räminind in domeniul mi$cärilor muncitorilor tipografi, in Transii vania se cuno$tea faptul cä, in ianuarie 1907, Consiliul de administrate al societäpi „Gutemberg" a lucrätorilor tipografi din Romania a convocat un mare miting al tipografilor din $arä pentru ziua de 28 ianuarie la Bucure$ti, in vederea discutärii problemei repausului duminical. Al. Constantinescu comenta in coloanele ziarului „Adevärul“ din Budapesta, chestiunea privind märirea salariilor $i a reducerii orelor de muncä24. Referindu-se la problema plusvalorii, el demonstra cä daca salariul producätorului este mare, ci$tigul nemuncit al patronului va fi mai mic. Constantinescu i$i exprima speranda cä, organizat in sindicate, prin lupta lor, muncitorii vor putea deveni dreptat stapini pe intreg rodul muncii lor. Socialism románi transilväneni erau interesat in cél mai ínalt grad de simata muncitorilor din Romania. Autorul unui articol publicat in „Glasul poporului“ scria cä lucrurile ce se petrec in Romania ne oferä un tablou deosebit de trist. Descriind situata tnut citeva discursuri prin care muncitorii erau chemat sä se solidarizeze grea a muncitorilor de la cäile ferate románé, autorul aräta cä „salariile muncitorilor in raport cu scumpetea sínt deosebit de mici, iar patronii refuzind sä le märeascä lucrätorii au intrat in grevä25. La Galat, in momentul cind muncitorii au pretins märirea salariilor $i о via;ä mai omeneascä, proprietarii a trei fabrici: Wolf, Grünberg $i Westfalia i-au concediat imediat inchizind fabricile respective. ín timpul luptei desfä$urate intre muncitorii $i patronii din Galat, din anul 1909 Comitetul central al muncitorilor organizat in Romania, 1-a trimis pe I. C. Frimu la fala locului pentru a indruma muncitorii in lupta lor grea t totodatä sä se intereseze de situata celorlalte sindicate din Galat- Frimu a fost insä trimis de polite inapoi la Bucure$ti, fiindu-i interns sä mai rämine la Galat26. Ura muncitorimii impotriva claselor exploatatoare era la fel de mare ?i de о parte $i de alta a Carpatlor. Muncitorii románi transilväneni erau con$tient cä ei nu vor inceta lupta impotriva opresiunii $i exploatärii chiar in conditile cind Transilvania se va uni cu Románia veche. Cä abia atunci cu forie sporite vor putea incepe asaltul decisiv impotriva asupritorilor, pentru doborirea lor de la putere ?i instaurarea ín Románia a unui adevärat régim democratic, lipsit de exploatarea omului de cätre от. О nouä grevä a tipografilor a izbucnit la Bucure$ti in anul 1910, din cauzä cä patronii pretindeau 24 „Märirea salariilor, remarca el, este necesarä muncitorului pentru a-$i putea satisface cerintele zilnice íntr-о mäsurä din ce in ce mai acceptabilä“ („Adevärul", nr. 7 din 17 iunie 1908, p. 3—4) 25 „Glasul poporului" din 1 august 1909, p. 3—4. 26 Fäcind о comparare intre ceea ce se mtimplä la Galap $i ceea ce s-a intimplat in 1907, un autor blamind burghezia romaneascä scria: „Aceste fiare sälbatice (burghezia §i mosierimea) dupä ce au ucis pe atitea mii de tärani se näpustesc acum ca fiarele sälbatice asupra muncitorilor de la ora$e $i ajteaptä cu dinpi indentati dupä о pradä care sä-i cadä in gheare. Ajteaptä momentul cind muncitorimea i$i va pierde räbdarea ?i va izbucni о revoltä care sä fie plätitä cu nevinovatul $i scumpul singe muncitoresc ;i apoi burghezia se va afla $i ea satisfäcutä, scäldindu-;i trupurile ei de bestii sälbatice in singe de muncitor“ (Ibidem, din 1 august 1909, p. 3—4).
