Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

9

MISCAREA MUNCITOREASCA DIN VECHEA ROMÄNIE

343

ca muncitorii sä lucreze $i in timpul särbätorilor legale. Pentru inlocuirea grevi$tilor patronii au cerut soldap, insä le-а fost refuzatä aceastä dorintä. Pe linga respectarea särbätorilor legale, tipografii au cerut $i märirea salariului.

In ultimii ani ai secolului al XlX-lea, datoritä condipilor concrete din Vechea Románie, grevele muncitore§ti au luat о amploare din ce ín ce mai mare. Aceste greve reflectau un anumit grad de maturizare a clasei muncitoare de dincolo de munp. De la greve spontane, proletariatul a trecut la greve organizate, care, pe lingä caracterul lor economic, au cäpätat $i anumite träsäturi politice.

In primele decenii ale veacului nostru ca urmare a progreselor inregistrate de economia tärii noastre, clasa muncitoare s-а afirmat tot mai pregnant in via^a socialä, politicä $i economicä a Vechii Románii. Procesul de organizare a proletariatului industrial a crescut, desfä$urindu-se totodatä cu о intensitate sporitä numeroase acpuni greviste. Mäsurile luate de clasele exploatatoare din Vechiul Regat in anul 1900—1912, legiuirile reacponare adoptate, demagógia desfä$uratä in jurul légii meseriilor, uneltirile $i teroarea contra organizapilor muncitorepi au ridicat clasa muncitoare ?i oamenii muncii la luptä. P.S.D.R. impreunä cu C.G.S.R. au inibat, sprijinit $i condus zeci de acpuni greviste, fapt ce s-а räsfrint in mod pozitiv asupra luptei generale a proletariatului román. Un rol insemnat in organizarea luptei clasei muncitoare, a acpunilor greviste, 1-au avut sindicatele, care au reu$it sä grupeze in jurul lor tot mai mulp muncitori $i sä aibä influen^ä sporitä in masa muncitoreascä.

Acpunile greviste amintite de noi, precum $i alte numeroase greve muncitorepi din Romania veche, au fost urmärite cu multä atenpe de cätre sociali$tii románi transilväneni, acepia solidarizindu-se moral $i material cu frapi lor de dincolo de munp, ce luptau impotriva nedreptei orinduiri, pentru revendicäri sociale, economice $i politice.

„Adevärul“ din octombrie 1906 comenteazä pe larg expozipa „jubiliarä“ de la Bucure$ti din anul 190627.

„Din dezamägirile care se dau pe fa{a in foile na^ionaliste — scrie „Adevärul“ se observä cä mai existä oameni naivi, care la auzul cuvintului „jubiliarä“ pus in legäturä cu cuvintul „expozipe“, au crezut cä este v0rba de jubileul intregii napuni románé, §i cä nu s-au gindit cä, sub alcätuirile sociale de azi, jubileul national nu inseamnä altceva decit jubileul ciocoilor ?i a tuturor exploatatorilor napunii. In timp ce ei jubileazä, poporul muncitor expl'oatat plinge amar $i ofteazä din greu. Atit jubileul eit $i expozipa au douä fete: una incintätoare $i splendidä, bogatä $i frumoasä, iar aha amäritä $i posomoritä, stoarsä ?i uritä, väzutä numai de acei care au näzuinte §i ochi de a vedea“.

Amintind cä cercul „Románia Muncitoare“ a scos manifestul intitulat: „Patruzeci de ani de säräcie, de robie $i ru?ine“, ziarul aräta cä in acesta se aflau citeva cifre „jubiliare“.

In primul rind, proprietatea mare poseda in Romania 3.810.351 ha care se aflau in míinile a numai 5000 de proprietari, pe cind proprietatea ;ärä-27 „Adevärul" nr. 29 din 21 octombrie 19^6, p. 2—3.