Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
III. Etnografie
668 ION CUCEU, MARIA CUCEU 2 De la Traian Gherman ne-au rämas о amplä monografie referitoare la obiceiurile de secerij, din care о parte se publica in acest numär al Marisiei, $i alte douä studii importante: Singeorzul sau Bloaja. Un obicei agrar sau pastoral la romanii din Transilvania $i Plugarul. Acestea, impreunä cu studiul menton at $i cu unele capitole din Meteorologia popularä, rotunjesc cea mai frumoasä $i mai importantä contribute la cunoajterea obiceiurilor agrare románejti $i vor trebui publicate integral, in douä-trei volume, deoarece constituie un adevärat fond documentar. Dacä obiceiurile agrare propriu-zise (cununä, paparudä, plugar, caloian etc.) au atras totuji atenpa cercetätorilor, riturile märunte cu semnificape agrarä au rämas negtlijate, fiind tot mai necesarä astäzi о tipologie care sä cuprindä aläturi de obiceiuri $i c redin (eie, practicile magice $i reprezentärile legate de aceastä ocupa(ie tradiponalä, pentru a fi studiate in complexitatea lor. ln studiul de fa(ä ne vom referi la unul din obiceiurile agrare, la Paparuda, practicä ritualä general räspinditä in folclorul nostru. Studiul publicat de ceroetätoarea Lia Stoica Vasilescu in 19705 6 constituie о merituoasä incercare de sintezä asupra acestui obicei. Aja cum preciza autoarea, in prima parte a lui ea cautä sä prezinte „о tipologie, precum $i func(ionalitatea si structura obiceiului in discupe“, iar in panea a doua sä facä „unele precizäri de ordin statistic $i sä alcätuim о hartä a räspindirii acestuia pe teritoriul Romaniei“8. Informapa ce a stat la baza studiului cuprindea räspunsurile la Chestionarul lingvistic al lui В. Р. Hasdeu (intrebärile 155 ji 185), materialul inedit din Arhiva Institutului de etnografie $i folclor din Bucurejti $i bibliográfia menponatä ín nóta de subsol. Lista bibliograficä prezentatä este ineompletä, dar nu vrem sä ne oprim asupra acestei caren(e. Atragem aten(ia insä ca studiul nu pune la contribute matenalul din Arhiva de folclor din Cluj-Napoca, cum pretinde autoarea, dupä cum se observä ujor din lista de localitä(i de mai jos. Incercind sä defineascä obiceiul pe care-1 studiazä, autoarea arata cä acesta se inscrie in „complexui ceremonial care avea drept scop asigurarea fertilitä(ii cimpurilor, ob(inerea unei recolte abundente prin provocarea ploii la momentul oportun“7. Credem cä e vorbi mai degrabä de о familie de obiceiuri de sine stätätoare $i nu de un complex ceremonial. Nici mäcar ceea ce prezintä autoarea ca „o singurä categorie de fapte: paparuda nu constituie de fapt un obicei. Ea include in cele douä categorii tipologice mai muhe obiceiuri distncte, extinzind, cum vom vedea, in mod nejustificat sfera de cuprindere a paparudei. Astfel, dupä pärerea noasträ, obiceiurile grupate de Lia Stoica Vasilescu in cea de-а doua categorie -В-a tipologiei sale, din structura cärora dispare masca verde ее dä ji numele ritualului, sínt doar inrudite cu obiceiul propriu-zis numit paparuda, avind о finalitate magicä comunä: provocarea ploilor aducätoare de beljug. Mai mult, aceste obiceiuri sínt mai indepärtate de 5 Lia Stoica Vasilescu, Paparuda, in KEP, t. 15, 1970, nr. 5, p. 375—394. 6 Ibidem, p. 376. 7 Ibidem, p. 375.
