Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
III. Etnografie
3 PAPARUDA 669 paparudä decit ceremóniáiul specific ardelenesc numit Singeorz sau Bio), pe care specialism il considera pe buna dreptate un obicei de sine statätor. Structura, actanpi, desfä$urarea p finalitatea sínt sensibil diferite la paparudä $i la obiceiul udatullui de Singeorz, cu diversele lui forme regionale de manifestare. Deruteazä in räspunsurile la Chestionarele Hasdeu, probabil, terminológia popularä, pe care nu putem puné prea mare bazä intr-o cercetare indirecta. Lucrurile sint lämurite, de altfel, de cätre Adrian Fochi, care distinge de paparudä о seamä de „rituri märunte contra secetei“8. in cele ce urmeazä, ne vom referi numai la obiceiul propriu-zis al paparudei, pe baza importantului fond documentar existent in Arhiva de folclor din Cluj-Napoca. Materialul referitor la paparudä a fost cules de corespondenpi lui Ion Mu$lea, din aproape 60 de localitäp, pe baza chestionarului nr. IV „Obiceiuri de primävarä“, lansat in 1932. % Materialului inedit din Arhiva de folclor din Cluj-Napoca ii adäugäm in acest studiu informapa adunatä in cadrul Muzeului limbii románé cu ocazia anchetelor pentru Atlasul lingvistic román, chestionarul Emil Petrovici, p cea pästratä in Arhiva Muzeului etnografic al Transiivaniei, precum p culegerile cercetätorilor Secdiei (Sectorului) de folclor, dupä 1949, din 36 de localitädi. ln cadrul anchetei Atlasului lingvistic, in räspunsurile la intrebarea 4251 au fost consemnate date importante referitoare la obiceiul in discupe, atestindu-se 41 de localitädi in care paparuda era sau fusese practicatä. ln alte 9 puncte de anchetä sínt consemnate alte practici rituale de provocare a ploilor, iar in celelalte räspunsurile au fost negative. Chiar aceste räspunsuri sínt importante in cercetarea noasträ, deoarece localitäple din care provin aparpn in marea lor majoritate zonelor din nordul Transilvaniei p Bucovinei, unde obiceiul paparuda nu a existat. Documentapa asupra obiceiului paparudei sporepe cu informapi din aproximativ 130 de localitädi, ceea ce face ca numärul de sate in care obiceiul a fost atestat sä se apropie de 500. Materialul este inegal. Unele informapi sint suficient de detaliate pentru a permite desprinderea structurii obiceiului, oferind ?i variante ale texmlui de paparudä, date despre alte credinp p alte ritualuri pe ploaie. Altele, in schimb, se reduc la menponarea existenpi obiceiului in trecut $i la citeva date pupn semnificative despre el. Materialul documentar cercetat relevä о semnificativä distribupe teritorialä a denumirii obiceiului. In zonele fölclorice din sudul tärii, pinä in Dobrogea p in regiunile sud-estice ale Moldovei, obiceiul este numit paparuda sau paparudele, denumire ее о au in acelap timp p actantul sau actanpi ce poartä masca verde, uneori top participanpi la ceremonial. Pe aceastä intinsä arie de räspindire obiceiul s-а pästrat de altfel mult mai bine, in ciuda preluärii lui timpurii de cätre pgani, о serie de elemente arätindu-se de о impresionantä stabilitate: bozul in vestmintul verde, dansul ritualic al paparudelor, obligativjtatea darurilor, consistenda textului cintat etc. Daca dinem seamä de faptul cä termenul paparuda denume$te obiceiul p personajul mascat p in unele dinuturi din Transilvania (Hunedoara, Tirnava, Secuime), iar in texte 8 A. Fochi, op. cit., p. 254—257.
