Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
92 IOAN RANCA 2 nentä. Dispunea, in plus, de douä curii secundare ín satele Valea Strimbä $i Chilieni6. ln limba maghiarä localitatea de re$edinvä $i uzual $i domeniul este cunoscut sub numele de Szárhegy. Sarcinile iobäge$ti Conscrippa inregistreazä la acest capitol servituviile ín primul rind, eie fiind obligapa cea mai greu de suportat dintre componentele iobägiei care toate la un loc fac via^a supu?ilor amarä $i plinä de umilinvä. De altfel intre marile domenii feudale din secuime in care iobägia s-а pästrat in forma ei clasicä, asemenea celeia din comitate se ínscrie $i cel al familiei Lázár din Lazarea.6 7 Robotele (Servitia) prezintä pe íntregul domeniu sub aspect cantitativ о oarecare uniformitate, ín sensul cá pe cele mai multe din a$ezarile omene$ti iobagii sínt obligavi la slujbe ce se deosebesc prea pu^in intre ele. La fel sínt $i jelerii. Uniformizarea relativa ín asemenea situapi ínseamná insä cä aici iobägia este veche $i §i-a apropiat íntrucítva componentele íntr-un proces mai indelungat. Ca $i iobägia din comitate cu care prezintä similitudini, iobägia de pe domeniul Lázár din Läzarea ín pofida faptului cä se desfä$ura pe un teritoriu cu raporturi $i privilegii specifice, secuimea, menpnea relativ ridicatá obligapa ín muncá a iobagilor $i jelerilor. Astfel, ín raport cu starea lor materials iobagii slujesc aici intre 1—3 zile pe säptäminä.8 Cél cu 4 vite, cu un plug ín putere la arat, sau la transporturi de orice fel erau obligavi la douä zile pe säptäminä. Iobagul cu numai douä vite de jug se asociazä cu un semen cu acea$i putere economicä pentru a constitui un atelaj ín putere $i a putea astfel sluji stäpinului säu. In aceastä situavie i se pretinde tot douä zile säptäminal. Cind situavia locului impune ca iobagul cu douä vite sä-$i asocieze vitele (2) unui om liber se menvine in aceastä situavie statutul iobägesc $i i se pretinde numai о zi pe säptäminä. Cu bravele, in schimb, iobagul lipsit de vite de jug este obligat a sluji stäpinului säu trei zile pe säptäminä. О condivie specificä remarcäm in zonä, determinatä de exis-tenva ín botárul domeniului a unor masive impädurite, ceea ce a fäcut ca lemnul pädurii solicitat in secolul al XVIII-lea in tot mai mare mäsurä nu numai pentru foc, ci mai ales pentru construcvii, sä fie tot mai cäutat. Din acest motiv invariabilitatea clasicä a slujbei iobäge$ti marcatä pinä nu demult de zile prestate in munci mai ales agricole este aici depä?itä, conscripvia ínscriind $i о forma 6 Arh Stat Mure?, Colecpa generalä, nr. 243, „Urbárium“ sau Conscriptio universorum, bonorum . .. Francisci Lázár de Szárhegy . . (in continuare „Urbárium . . 7 loan Ranca, Iobágimea transilváneaná in perioada elaborárii normei provizorii „Certa Puncta• (1765—1769) ín AI1C XXLV, Cluj-Napoca, (1981) p. 197—223. r Ibidem.
