Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 DOMENIUL DIN LÄZAREA LA 1742 93 mai pupn űzi tata a servitupei: transportul lemnelor de foc (sau de construcpi) pentru nevoile curpi domne?ti. In acest caz iobagii din Läzarea, unde pädurea nu e prea departe, transported trei care de 'lemne i$i indeplineau slujba de trei zile säptäminal. Nu rezulta daca este vorba neapárat (numai) de transport sau daca lemnele trebuiau $i täiate. Deducem cä este vorba de aceastä ultima situape din menpunea cä cele trei care de lemne se comparä (sau echivaleazä) cu obligapa de trei zile care este impusä iobagului ce sluje?te cu brätele, similitudinea fiind concludentä. Obligapile la care sínt impuse väduvele iobagilor $i fii acestora, tinerii necäsätorip ínca, ín toate satele, constau, ín privin^a robotéi, din jumätatea cuantumului unui iobag cu sesie íntreaga. Jelerii cu sau fara vite de jug sínt obligap la о zi pe säptäminä. Módéiul redat mai sus este identic ín linii generale pe íntregul domeniu al familiei Lázár, cu mici deosebiri, mai ales de nuanpí, ce se observa cu cít localitatea care le ínregistreaza este mai departe de centrul economic al domeniului (caput bonorum). Daca iobägia sub aspectui servitupei este in general identicä ín mai toate satele domeniului, slujba jelereascä in schimb variazä $i desfä?urindu-se, lntr-o zona cu régim privilegiat, cum am mai arätat, secuimea, are о pondere mai mare decit ín comitate. In Diträu, spre exemplu, sat situat in aval de Läzarea, jelerii nu fac slujbe, acestea fiind räscumpärate. Räscumpärarea slujbei, jelerii cu vite о pot face predínd anual curpi: — о piele de jder sau vulpe sau — о oaie cu miéi, sau — о fringhie de scoar^a de tei de trei stinjeni lungime, sau — 6 mariap. Jelerii care nu dispun de vite, ínafara celor de mai sus, slujesc anual stapínului lor 3 zile cu brätele. Tot aici, probabil datoritä faptului cä Mure$ul, ríu de aitfel cu un debit de apä scäzut, cu multe meandre de scurgere $i cu mlapini abundente, poate fi navigabil primävara, a creat condipi ca iobagilor in schimbul a douä care de lemne transportate pentru nevoile curpi sau a trei trunchiuri de brad la joagär sä li se recunoascä slujba unei säptämini intregi. Condipa specifica a jelerului este mai pregnant ca oriunde pusä in eviden^ä in cazul localitäpi Subcetate — Murep Subcetate — Mure? este о a?ezare pe care conscrippa domeniului Lázár din 1742 о menponeazä ca fiind intemeiatä de jeleri. Aici locuiau la data conscrierii 16 familii de jeleri romani. Cunoa$tem cä in zona montanä de pe Murepil superior teritorii vaste acoperite cu päduri erau numai in micä mäsurä locuite pina prin secolele XVI—XVIII. Stäpinul feudal din Läzarea, räposatul Lázár Francisc, intenponind a-$i puné in valoare о parte a hotarului domeniului, situatä in aval de centrul economic al acestuia, prin scrisoarea sa convenponalä din 16 septembrie 1712,
