Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 DIN RELAJIILE CULTURALE ROMÁNO-MAGHIARE 519 sarea ei, daca el e membrul napiméi apäsätoare.“33 Documenml mai precizeazä cä ingrädirea culturalä a nationalitätilor are urmäri 51 asupra dezvoltärii culturale a clasei muncitoare care, datoritä lipsei unor instituti culturale corespunzatoare, nu poate sä asimileze notiunile elementare $tiintifice. De aceea stigmatizarea culturalä a proletariatului care apartine altéi natiuni nu este in interesül proletariatului care apartine natiunii originäre $i, prin urmare, interesül proletariatului este ca „cultura proletarilor ce apartin celorlalte nationalitäti sä fie cit mai inaltä $i fiindcä aceastä cultura se poate procura cu succes numai in limba materna. Din aceasta reiese cä proletariatul apartinätor natiunii dominante este determinat de propriul säu interes sä lupte cinstit pentru libertatea culturalä a natiunilor apäsate“.34 In programul-proiect elaborat de Partidul Socialist-Comunist din Romania se sublinia necesitatea dezvoltärii culturale, atit a proletariatului román, cit $i a proletariatului apartinind nationalitätilor conlocuitoare, cäci, se mentioneazä in document, „proletariatul fiecärei natiuni avind acela$i interes — ridicarea culturii, atit a sa, cit $i a celorlalte natiuni, la un nivel cit mai inalt, — datoria proletariatului román, apartinind natiunii dominante románé, este sä impiedice cu forta organizatiilor sale atacurile intreprinse contra culturii celorlalte nationalitäti.“35 Sustinind punctui de vedere al P.C.R. in problema nationalä, profesorul universitär comunist P. Constantinescu-Ia$i schiteazä realitatea istoricä existentä dupä formarea statului national unitar in lucrarea sa intitulatä Unde duce colaborarea (1921), luind atitudine criticä fatä de unele puncte de vedere pe care le-au sustinut citiva sociali$ti románi din Transilvania, respectiv Iosif Jumanca $i I. Fluera$, ca delegati in Consiliul Dirigent $i ale$i in Sfatul National. Dupä desträmarea Monarhiei habsburgice, constatä profesorul P. Constantinescu-Ia$i, „románii din Ungaria $i-au ci$tigat independenta politicä prin actiunea revolutionarä a maselor conduse de reprezentantii burgheziei nationale $i ai muncitorimii proletáré. Clasele mijlocii $i suprapuse aveau nevoie in consolidarea situatiei lor sociale §i de sprijinul muncitorimii $i, in consecintä, au adoptat un program larg democratic din punct de vedere social $i politic, care s-а votat de Marea Adunare Nationalä de la Alba-Iulia, cu ocazia Unirii cu Románia, la 18 noiembrie 1918“.36 Intelectual cu vederi progresiste, propagator al ideilor marxiste in $tiinta $i cultura epocii, el insu$i participant direct al mi$cärii muncitore$ti sub conducerea partidului clasei muncitoare, profesorul P. Constantinescu-Ia$i formuleazä о interpretare istoricä judicioasä a evenimentelor care au urmat dupä actul Unirii de la 1 decembrie 1918, in cartea mentionatä. Aceste consideratii, de о valoare interpretativä incontestabilä, au contribuit La clarificarea unor probleme stringente care preocupau atit militant» sociali$ti consacrati, cit $i pe oamenii de $tiintä 33 Programul Partidului Socialist-Comunist din Románia in chestiunea nationalitätilor, (Proiect), ln vol., Documente din istoria mifcárii muncitorefti din Románia 1916—1921, Bucure$ti, Editura politicä, 1966, p. 676. 31 Idem, p. 677—678. 35 Idem, p. 678. 36 P. Constantinescu-Iaji, Unde duce colaborarea, Pagini de istorie contemporanä, Bu curesti, Cercul de editurä socialist!, 1921, p. 112.
