Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
520 VALERIU NITU 14 $1 cultura din domenii variate, cu orientäri ideologice diferite. Autorul interpreteazä faptele pnind seama de antagonismul existent intre clasele sociale, de realitatea cä acest antagonism se manifesta intr-un mod evident mai ales in viata politica $i in orientarea ideologicä-filosoficä a oamenilor de cultura. In prefata volumului citat, el atrage atenpa cä existä ideologi care fac jocul stäpinitorilor $i cä ei sínt preocupap de satisfacerea intereselor particulare ce nu se pot confunda cu ale adversarilor sociali pe care ei ii condamnä. Concluzia judicioasa a autorului, daca ne raportäm la imprejurärile cind ideile avansate au fost propagate,, este cä in lupta dintre fortele politice contrare nu existä interese comune care sä fie satisfäcute prin oarecare conciliere. Explicind cauza evenimentelor care s-au succedat in ultimii ani, el surprinde tendlntele manifestate in viata politicä, dupä 1918, modul cum se realiza apropierea orientärii ideologice-politice íntre sociali§tii din Bucure$ti $i Transilvania: „Dar pe mäsurä ce régimül oligarhic din Romania veche se intindea $i dincolo de munti, iar burghezia ardeleanä acapara mereu situatii privilegiate, situatia clasei muncitoare devenea tot mai grea $i insuportabilä. Reformele votate de Adunarea Nationalä in favoarea democratiei $i a clasei muncitoare ramm scrise numai pe hirtie iar prigoana se dezläntuie chiar in prezenta mini$trilor sociali$ti. La conferinta socialistä din mai 1919 de la Bucure$ti, sodalitii ardeleni, prin delegatii lor, se asociazä programului de luptä al partidului din regat, de unde о íntetire a prigoanei din Ardeal ?i, in cele din urma, insultarea reprezentantilor muncitore^ti in Sfatul National. Masca burgheziei cade curind, retragerea celor doi ministri din Consiliul Dirigent $i a delegatilor din Sfatul National este inevitabilä; ea se produce cu mult scandal in vara lui 1919“.37 Evident, unele disensiuni care se manifestau incä, intre orientärile militantilor socialiori, trebuiau sä fie depa?ite ?i acest stadiu se putea realiza numai prin organizarea unui partid unic care avea sä directioneze $i sä impulsioneze preocupärile inclusiv in domeniul culturii. Experienta acestor ani a fost utilä pentru о luptä mai hotäritä ímpotriva spiritului oportunist däunätor socialismului ?i о mai realä colaborare cu intelectualii care promovau orientäri mai avansate in domeniul $tiintei $i culturii, dar care erau mereu amenintati sä alunece sub influenta politicianismului retrograd al burgnezomooierimii. Deoi in conceptia sa filosoficä nu apare scutit de interpretäri idealiste ?i de compromisuri cu misticismul, filosoful C. Rädulescu-Motru a fost unul dintre intelectualii cu orizont otiintific larg care, prin publicisticä, a contribuit la activizarea oamenilor de $tiintä §i culturä ca participanti pozitivi in viata otiintificä ?i culturalä. In preajma reforméi agrare din 1921, el publicä un articol semnificativ prin atitudinea sa mai inaintatä, reliefind rolul pe care il aveau, atunci, cärturarii vremii. ín filosofia sa, el intentiona sä-?i aducä contributia „la formarea unei con?tiinte active a poporului roman, care trebuie sä-$i insu^eascä otiinta pentru a colabora, impreunä cu celelalte popoare, la construirea civilizatiei contemporane“.38 Articolul säu intitulat Rolul inte-37 P. Constantinescu-Ia^i, ibidem, p. 112—113. 38 Simion Ghea;a, hvoarele filozofiei lui Motru ín raporturile ei cu ;tiin(a, in vol. Filozófia }i sociologia románeasca in prima jumätate a secolului al XX-lea, — Studii —, ßucurejti, Ed. Academiei R.S.R., 1969, p. 65.
