Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
7 DIN RELATIILE CULTURALE ROMANO-MAGHIARE 513 nate. Pnntre cei mai activi $i cu о pozidie mai avansatä, a fost scriitorul Emil Isac, militant socialist in aceastä perioadä $i unul dintre cei mai fervendi sustinätori ai continuärii tradidiilor de luptä comunä romäno-maghiarä. Este semnificativ, in acest sens, articolul intimlat Alba lulia socialistilor romäni care marcheazä sintetic pozipa socialistilor transilväneni fa^ä de Unire. Autorul precizeazä cä socialismul este du^manul oricärui trecut istoric care nu asigurä libertatea popoarelor. Este о idee esenpalä $i de prima importanda in perioada care ne preocupä $i care a intrat in atenpa celor mai clar-väzätori reprezentandi ai culturii. „Poporul román — atrage atendia scriitorul Emil Isac — a fost sclav p adincit in neputintä, culmra i-a fost supusä capriciilor diferitelor guverne, progresul economic i-a fost imposibil, progresul social nu i-a fost asigurat $i astfel női, románii din Ungaria, n-am fost decit un coeficient de guvernare, am fost „materie brutä“ in miinile stäpinilor nemilo§i“15 16. Autorul aceluia$i articol evocä trecutul istoric zbuciumat al poporului román din Transilvania care, in decursui secolelor, a fost in^elat in repetate rinduri de politicienii orinduirii feudale p a habsburgilor care susdineau interesele claselor dominante. Scriitorul este convins cä prin integrarea factorului demografic autohton intr-un singur stat nadional se asigurä continuitatea ?i dezvoltarea viedii unui popor civilizat, precum ?i posibilitatea ca intreg poporul sä-$i canalizeze energia creatoare ín fölösül aceluiap program social, economic $i cultural. In contextui realitädii sociale ?i nadionale a epocii, scriitorul precizeazä cu perspicacitate: „Independenda noasträ este о condidie sine qua non a viitorului nostru §i independenda nu poate fi asiguratä decit atunci dacä nu vor mai exista provincii románepi, ci daca toatä románimea va träi о singurä viadä de stat. Asta-i argumentul suprem pentru care socialismul román s-а declarat in Alba lulia pentru idealul unirii tuturor romänilor‘fJ6. Dezvoltarea unitarä a tuturor provinciilor románe?ti intr-un singur stat national este pentru scriitorul socialist de la ziarul Adevärul о chezä$ie cä $i cultura se va imbogädi, va fi stimulatä de proaspätul avint al dezvoltärii complexe in eadrul statului modern. Nimicirea ideologiei militariste, feudale $i clericale, ii da certitudinea dezvoltärii complexe a formelor de culturä nadionalä, proprii intregului popor §i potrivit cu specificul nadional. „Mai avem argumente ?i sociale, ?i politice, §i etnice, pe care le putem generaliza intr-unul singur: un popor decentralizat nu-$i poate dezvolta niciodatä particularismul national spre binele omenirii intregi“17. Unirea Transilvaniei cu Románia, pentru colaboratorul ziarului Adevärul nu inseamnä unirea cu un regat in genezä care, in principiu, nu poate fi acceptat de socialism. In accepdiunea sa, insä, aceastä unire, act istoric cu multiple consecinde politice $i sociale, avea sä deschidä perspective noi in consolidarea tuturor fordelor avansate pentru infäptuirea idealului comun. Emil Isac s-а remarcat printre acei rari scriitori románi care, in lungile sale cälätorii prin Franta $i Italia a fost inte-15 Emil Isac, Alba lulia socialistilor románi, ín Adevárul din 23 decembrie 1918/5 ianuarie 1919; apud: Documente din istoria mifcärii muncitorefti din Romania, 1916—1921, Bucure$ti, Editura politicä, 1966, p. 141. 16 Emil Isac, ibidem, p. 142. 17 Emil Isac, ibidem, p. 142. 33 — Marisia — X
