Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
514 VALERIU NITU 8 resat $i influenzát de ideile lui Fourier, Marx $i Stirner, confrient de insemnätatea ре care о aveau, in epocä, ideile de libertate, egálitate $i fraternitate. In articolul cu caracter de confesiune a convingerilor sale, intitulat „Cum am devenit. .prefigureazä intr-un mod realist viitorul lumii, prin perspectiva care se deschidea dupä primul räzboi mondial: ,,Se apropie о iume nouä: foarte nouä, $i balaurii din trecut vor fi decapitazi. Nu mai e nevoie de tradizii barbare, nu mai avem nevoie de strämo$i bestiali $i inculp. Vrem alte legi care sä apere drepturile fiecärui om, nu numai onoarea impäraplor, mobile grofilor $i burta episcopilor latifundiari . . . Vrem расе pe lume, deci nu vrem nici tunuri, nici languri, nici pu$cärii, ci inalte ?coli $i tot mai multe spitaluri“18. Convins cä socialismul promoveazä ideea infräzirii $i a egalitäzii depline intre popoare, scriitorul considerä cä astäzi omul este cuprins de о urä artificialä, prostit de stäpinitorii säi, $i cä numai socialismul ii oferä adevä rata perspectivä a viitorului. In acelia$i articol menzionat, foarte concludent nu numai pentru pozizia sa avansatä, dar $i pentru orientarea dezvoltärii culturale in sensul ideilor pe care le promovau militanzii sociali$ti ai epocii, el adaugä urmätoarea precizare, — nu lipsitä de accente pamfletare — din care desprindem in ce mäsurä omul de culturä, legat de realitäzile vremii ?i consent de menirea sa, poate contribui $i la promovarea unei culturi inaintate: „$i dacä am crezut cä viitorul nu poate fi decit al acelui ce luptä impotriva minciunilor din trecut, dacä in toatä viaza mi-а impus mai tare un vers frumos, un cintec de fatä de fabricä, о pinzä vopsitä de-un zugrav me$ter — decit sute $i mii de contese $i milionari cu droaia lor de lingäi, papagali $i bucurii, — dacä am pätruns in povezele firii $i m-am convins cä Märitul Impärat piere cu acela$i räcnet ca hamalul de port lihnit de pelagrä . . . apoi astäzi, cu douäzeci $i ciziva anii mei, nu mai ered in ingerii copiläriei mele cäci, vai, räu diavol conduce lumea! . . ,“19 Ca о completare la aceastä pozizie intransigentä a scriitorului militant, ziarul Adevarul din acela$i numär unde apare articolul citat, publicä sub titlul Cintecul muncii, poezia cu titlul schimbat Carmen Labons unde Octavian Goga exteriorizeazä intr-o expresie artisticä elevatä, care se apropie de vigoarea versificaziei lui George Co§buc, ideea de revoltä impotriva asupririi poporului muncitor ?i de infräzire intr-o luptä comunä: „Venizi in horä de fräzie / Strävechii cimpului sträjeri, / Ce ocrotizi de-о ve$nicie / A muncii rodnice dureri. / Venizi, plugari, venizi o$tenii / Célúi mai vechi $i sfint räzboi, / Tovarä$i buni ai Cosinzenii, / Venizi cu noi“20. Prin conzinutul pro testa tar, aceastä poezie se ralia ideilor avansate pe care le promovau militanzii sociali$ti. Dacä eyaziunea politicä ulterioarä a lui Octavian Goga, contaminatä de: orientarea spre politicianism retrograd, nu s-ar fi manifestat in activitatea de mai tirziu, desigur cä activitatea sa literara, cu о viguroasä potenzialitate artisticä, ar fi slujit in mai mare mäsurä la promovarea culturii in accepziunea pe care о dädeau militanzii democrazi ?i socialist!. 18 Emil Isac, Cum am devenit... in Adevarul, nr. 13 din 1/14 aprilie 1918. 19 Emil Isac, ibidem. 20 O. G., Cintecul muncii, in Adevarul, nr. 13 din 1/14 aprilie 1918, p. 4.
