Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
512 VALERIU NITU 6 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia pentru unirea Transilvaniei cu Romania $i care, concomitent, s-au pronun^at cu hotärire pentru vot universal, reforma agrarä, legi ocrotitoare pentru top muncitorii, indiferent de napon alita te, pentru inlaturarea oricärei forme de opresiune nationalä. Ei asteptau cu incredere, dar §i cu mare simt de räspundere, infäptuirea realä a dezideratelor pentru care au luptat, in decursui secolelor, poporul román ?i nationalitäple conlocuitoare. Militanpi cu convingeri inaintate, revolutionäre, erau constenti cä dezrobirea nationalä este pe cale de a se infäptui, dar aceasta nu se poate realiza fara dezrobirea $i pe cale socialä. In cadrul statului national unitar ei optau pentru implinirea drepturilor politice ale clasei muncitoare, pentru aplicarea reala a reformelor preconizate, precum $i pentru soluponarea justä a problemei nationale. Dezideratul lor suprem a fost exprimat ín articolulprogram Ce avem de facut? unde este sustinutä ideea necesitäpi intensificärii luptei clasei muncitoare din Romania in vederea organizärii sale politice. ,,Cu un cuvint, — se subliniazä in acest document — vrem sä fim oetäteni liberi ?i egal indreptäpti ai stamlui román. Dar pentru ajungerea acestui scop trebuie sä firn destul de tari si destul de constienti. Sä nu ne incredem in fägäduiala nimänui, cäci in politicä se dau foarte des promisiuni care se uitä. Noi trebuie sä controläm pas cu pas ceea ce se face $i neincetat sä lucräm spre a ne intäri rindurile, spre a inmulti numärul luptätorilor nostri, cäci sä Stirn cä drepturi numai atitea vom cäpäta, citä putere vom avea"14. Acelasi document aträgea insä atentia cä Gonsiliul Dirigent din Transilvania trebuie sä actioneze in favoarea tuturor muncitorilor, astfei incit activitatea lui de räspundere politicä sä fie sustinutä si sprijinitä de intregul popor, sä se bazeze si pe contribula clasei muncitoare organizatä íntr-un partid puternic, menit sä continue si sä desävirseascä, in noile conditii create, traditiile de luptä comunä. Tot aici se preconiza organizarea si formarea sectiunilor de partid ín toate orasele si satele cu scopul de a mobiliza, intr-un front comun, pe fiecare muncitor care sä participe activ la promovarea ideilor inaintate, revolutionäre, ale socialismului oonstructiv. ln pofida unor divergente de päreri si orientäri care s-au manifestat printre militanpi revolutionär! si socialist dupä 1918, ideea de unitate in actiuni era mai puternicä si niai influentä, decit unele tendinte de disensiune, contradictorii si anihilante ale celor influentati de orientäri politice-ideologice contrare specificelor realitäti existente in tara noasträ, dupä 1918. Cunoasterea directä a realitätilor d:n Transilvania si interpretarea lor in spiritul conceptiei ре care о promovau militantii socialist, imprimä nota particularä a orientärilor politice-ideologice care se confruntau in aceastä perioadä. Ca urmare, о seamä de personalitäti ale culturii románé si maghiare din Transilvania, aderind sau chiar militind in sensul orientärii avansate pe care о promovau reprezentantii socialismului si democratiei, si-au exprimat fätis, cu deosebitä vigoare si talent, opiniile sau pärerile proprii in legäturä nu numai cu problema nationalä, dar si sub aspectui relatii'lor pozitive románo-maghiare necesare spre a fi redimensio-14 * » * Qe avem de fäcut?, in Ade varul din 9 decembrie 1918, apud: Documente din istoria mifcärn muncitore^ti din Romania, 1916—1921, Bucure$ti, Editura politicä, 1966, p. 129.
