Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
5 DIN RELATIILE CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 511 lire naiionalä“10. Acelap distins luptätor pentru cauza dreaptä a poporului román din Transilvania, adresa ín 1918 un adevärat manifest popoarelor lumii, pätruns de un profund democratism p ín termem de о largä íntelegere a dezvoltärii politice: „Pe téri toriul säu strämopsc napunea romána este gata a asigura fiecärui popor deplinä libertate naponalä $i organizarea sa ín stat liber p independent о va íntocmi pe temeiurile democrapei, care va asigura tuturor indivizilor aflätori pe teritoriul säu egalitatea condipunilor de viaiä, unicul mijloc al desävirprii omenepi“11. Iatä de ce este semnificativ faptul ca íntre documentele fundamentale adoptate la Adunarea Naponalä din 1 decembrie 1918 s-а sublimat p necesitatea de a promova о politica dreaptä, fireascä, ín relapile poporului román cu naponalitäple conlocuitoare din Transilvania. Printre principiile fundamentale care stau la alcätuirea statului national unitar, V. Goldi$ proclamä urmätoarele: „1. Deplina libertate naponalä pentru mate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra p judeca in limba proprie prin indivizi din sinui säu $i fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare $i la guvernarea tärii in proporpe cu numärul indivizilor ce-1 alcätuiesc“12. Unirea Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918 a deschis largi perspective pentru dezvoltarea culturii nationale ln aria cäreia s-au fructificat $i factorii de progres ai naponalitätii maghiare conlocuitoare, adaptatä noilor conditii oferite de statul national unitar. Incepind cu acest act istoric, „preocupärile culturale se inmultesc p se diversificä. Istoriei p filologiei, predominante inainte de unire, li se adaogä filosofia, artele, muzica, care se afirmä mate la un loc p fiecare ín parte. In creapa culturalä a celei dintii generapi de dupä unire, reprezentatä de Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Emil Isac, Ady Endre, Gaál Gábor, Orendi Homenau etc., tradipa pe care о cultivä, ca p ínaintapi, se imbogätepe cu női valori estetice p artistice. Talen táti scriitori, ardeleni p din Románia veche, cautä p gäsesc izvoare de inspirape in cultura popularä, in viata maselor producätoare. О conceppe progresistä cultivä reviste de largä circulape: Societatea de типе, Korunk, amindouä de la Cluj, p altele. Cultura inregistreazä progrese insemnate atit in amplitudine, eit p in complexitate; se petrece un proces de osmozä intre cultura provinciilor unite p cea din Romania, intr-o integrare valoricä unicä. Firepe, nu se poate nega dominarea conceppilor idealiste in fenomenul cultural, dar nici faptul cä oonceppile progresiste, in general, p chiar marxist-leniniste, sínt prezente intr-o luptä de idei curajoasä“13. Documentóle epocii concretizeazä veridic orientarea p pozipa militantilor socialipi din Transilvania care au participat la Adunarea Naponalä din 10 Vasile Goldis, Räiboi }i рисе, in Románul, Arad, II (1913), nr. 284 (25 decembrie/7 ianuarie); vezi: V. Goldig, Serien social-politice $i literare, Eddie ingrijitä, studiu introductiv, tabel cronologic $i bibliografic de Mircea Popa p Gheorghe $ora, Cuvint inainte de acad. $tefan Pascu, (Timisoara), Ed. Facia, 1976, p. 161. 11 V. Goldi?, Cätre popoarele lumii, ín Románul, Arad, VII (1918), nr. 10 (7/20 no iembrie); vezi: V. Goldis, vol. cit., p. 167. 12 V. Goldis, Marita Adunare Nationals.1, in Románul, Arad, VII, 1918, nr. 20 (20 noi./З dec.); apud: V. Goldis, ibidem, p. 172—173. 13 Stefan Pascu, Marea Adunare Nationals de la Alba lulia, incununarea ideii, a tendintelor fi a luptelor de unitate a poporului román, Cluj, 1968, p. 399.
