Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
DIN RELATIILE CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE IN TRAN SIL V ANI A ÍNTRE ANII 1918 $1 1933 (Orientäri ideologice-politice) VALERIU NITU Complexitatea, diversitatea 51 marea mobilitate a faptelor istorice, economice, sociale, poitice etc. care se constatä, in perioada dintre 1918—1933, se reflectä in dezvoltarea culturii, artei p literaturii din Transiivania. Cadrul conturat pentru aceastä perioada ne determina sä releväm nu numai orientarea $i tendin^ele, deseori contradictorii, manifestate sub aspectui dezvoltärii culturale, dar $i funcponalitatea unor preocupäri, idei sau valori autentice care au contribuit atit la cunoaperea reciproca, in contextui realitäpi existente, cit p la о tot mai pronmpata apropiere $i consolidare a relapilor románomaghiare. Dimensionate p explicate in cadrul general p particular al perioadei — a$a cum postuleazä interpretarea materialist-dialecticä p istoricä a faptelor economice, sociale, politice etc., — valorile culturale, artistice $i literare autentice ne oferä posibilitatea sä apreciem in ce mäsurä, intr-adevär, relapile spirituale romano-maghiare au continuat о tradipe istoricä pozitivä a secolelor p, potrivit noilor condipi create dupä actui Unirii Transilvaniei cu Románia, la 1 decembrie 1918, in ce mäsurä, la rindul lor, relapile culturale, artistice, literare etc. romano-maghiare au fost promovate de orientärile inaintate, democratice, progresiste, propagate $i suspnute de Partidul Comunist Román, in opozipe cu tendiipele inguste, diversificate p contaminate de ideológia reacponarä a naponalismului exclusivist p a rasismului, pe care le infiltrau reprezentanpi retrograzi ai partidelor burghezo-moperepi, atit románi, cit p maghiari. Dezvoltarea culturii din aceastä perioadä are implicapi politice-ideologice accentuate care se manifestä intr-o continuä opozipe dintre orientärile democratice-progresiste, in ascensiune, p cele retrograde-reacponare care exprimau pozipa claselor exploatatoare. De altfel, V. I. Lenin precizase in Note critice in problema nafionala (octombrie—decembrie 1913) cä „in sinui fiecärei culturi nationale se gäsesc elemente, fie p nedezvoltate, de culturä democraticä p socialistä, fiindcä in sínül fiecärei napuni existä mase de muncitori p exploatap ale cäror condipi de via^ä creeazä in mod inevitabil ideológia democraticä p socialistä. Dar in sinul fiecärei napuni existä p о culturä burghezä (iar in majoritatea cazurilor chiar 0 culturä ultrareacponarä p clericalä), p, ceea ce trebuie sä remarcäm, nu numai sub formä de „elemente“, ci sub formä de
