Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
508 VALERIU NITU 2 culturä dominantä“1. Raportindu-ne la realitäple existente din Transii vania in perioada de dupä 1918, fenomenele de culturä le interpretäm diferenpat, pe baza cunoa?terii condipilor generale existente dupä primul räzboi mondial $i potrivit celor pe care le constatäm in dezvoltarea proprie poporului román $i a naponalitäplor conlocuitoare, in cadrul statului national unitar. Evident, aceastä interpretare diferenpatä e in functe, in primul rind, de in^elegerea justä d aplicatä la realitäple noastre a conceptului de „culturä“, in acceptiunea datä de V. I. Lenin. A$a dupä cum precizeazä el in articolul menponat, „noi Iuäm din fiecare culturä naponalä numai elementele ei democratice d elementele ei socialiste, le luäm numai pe acestea d in mod exclusiv in opozide cu culturä burghezä, cu naponalismul burghez al fiecärei naduni“2. Concomitent insä, trebuie sä avem in vedere §i direcpa progresivä a dezvoltärii culturaie in mäsura participärii, din ce in ce mai pronuntat d mai concludent, a clasei muncitoare nu numai la edificarea unei noi societäd, dar d sub aspectui promovärii unei culturi cu condnut de idei avansate care sä serveascä intereselor poporului. A$a cum a sesizat V. I. Lenin in articolul Clasa muncitoare si problema naponalä (10 mai 1913), „vechii lumi, lumii asupririi nadonale, a disensiunilor nadonale $i a izolärii nationale, muncitorii ii opun lumea nouä a unitätii oamenilor muncii apartinind tuturor napunilor, in care nu va fi loc nici pentru privilegii, nici pentru cea mai micä asuprire a omului de cätre om“3. Dupä primül räzboi mondial, profundele mutadi desfä$urate in configuratia economicä, politicä $i socialä a lumii, au impulsionat un puternic §i nou avint al dezvoltärii fortelor de producpe din tara noasträ, au marcat un pas inaimé in procesul cunoa$terii ^tiintifice a fenomenelor, in progresul tehnicii, a vietii culturale d> in general, in ridicarea pe о treaptä mai avansatä a civilizatiei d culturii. A?a cum se precizeazä in Programul Partidului Comunist Román, „pomind de la realitätile tarii noastre d de la conceptia marxistleninistä, revolutionarä in problema nadonalä, Partidul Comunist Román a luptat intotdeauna impotriva politicii de asuprire nadonalä de orice fei, pentru apärarea intereselor tuturor oamenilor muncii, färä deosebire de nationalitate. El s-а pronuntat in mod constant pentru deplina egalitate in drepturi intre top cetätenii patriei noastre“4. Continuind tradipile de luptä pentru eliberarea socialä d nadonalä, poporul román, aläturi de natianalitädle conlocuitoare, inträ intr-o etapä cu totul deosebitä dupä desträmarea imperiului habsburgic d desävirdrea statului national unitar. Tovarä$ul Nicolae Ceau$escu in cuvintarea sa din 30 martié 1973 aratä cä „präbudrea imperiului tarist d desträmarea monarhiei austro-ungare au creat conditii pentru realizarea unor profunde transformäri social-politice in aceastä parte a Europei, pentru inchegarea statelor nationale d> in acest cadru, pentru crearea statului national 1 Lenin despre culturä fi artä, Bucure$ti, Ed. de stat pentru literature politicä, 1957, p. 192. 2 Ibidem, p. 193. 3 Ibidem, p. 161. 4 Programul Partidului Comunist Román de fäurire a societäfH socialiste multilateral dezvoltate fi inaintare a Romániei spre comunism, Bucure$ti, Editura politicä, 1975, p. 150
