Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
496 SZABÓ MIHÁLY 12 cului, intitulate „Fradilor därani“ gasim p numele muncitorului forestier Martin Imecs, iar pe altele al lui Grigor Moldovan, ambii din Reghin. In anii 1929—1933 lumea capitalistä a fost zguduitä din temelii de una dintre cele mai puternice crize economice de supraproducp'e. Desfäpirindu-se pe fondul crizei generale a capitalismului, aceastä criza a cunoscut о deosebitä amploare, agravind p mai múlt mizéria p suferinda oamenilor muncii, determinínd un puternic avínt al luptei maselor populare ímpotriva exploatarii p asupririi sociale. ín Románia criza economicä a luat forme ascupte din cauza starii de ínapoiere economicä p de dependenda a ;arii de imperialipii sträini. Impletirea crizei din industrie cu cea din agricultura a fäcut ca efectele ei sä fie deosebit de dezastruoase. Inca in primul an al crizei, un mare numär de intreprinderi p-au inchis porple, ori p-au redus activitatea. Producpa multor ramuri industriale a scäzut catastrofal. In industria lemnului, ramurä insemnatä a economiei romane$ti in acea vreme, p cu о puternicä bazä in Valea Mure$ului, capacitäple de producdie au fost folosite (la sfirptul crizei 1933), numai in proporpe de 25 la sutä. Ca urmare, producpa industriei in acepi ani a scäzut cu peste 50%. Reduceri mari de producpe, ínchideri de fabrici de cherestea, mai mici sau mai mari, au avut loc in intreaga Vale a Murepilui, inclusiv in Reghin, unde semnele crizei au inceput sä fie simpte incä in anul 1928. Datoritä scäderii producpei, a concedierilor, situadia lemnarilor $i forestierilor s-а xnräutädit ?i mai mult. Un ziar local, referindu-se la soarta lemnarilor, scria cä, „In unele locuri muncitorii nu numai cä sínt exploatadi in chip barbar, dar sint $i terorizadi, brutalizadi ?i nicäieri nu se observä mäcar un pas pentru imbunätädirea situadiei acestora.32“ Pinä in anul 1929 timpul de muncä in fabricile de cherestea din ога$, ca $i in celelalte fabrici din Valea Mure$ului, a fost de 10 ore pe zi. Muncitorii de la depozitul de bu$teni $i cherestea, precum $i cei de la incärcarea vagoanelor au lucrat zi-luminä. Concedierile din anul 1928, scäderea salariilor, cre$terea numärului de accidente, datoritä lipsei oricärei protecdii a muncii, lipsa grijii pentru asistenda sanitarä, mizéria crescindä in coloniile muncitorepi au fäcut ca la inceputul anului 1929, primul an al crizei economice, situadia muncitorilor sä fie $i mai grea. La aceasta au contribuit noile mäsuri luate de patroni pentru „radionalizarea producdiei“, concedierea de lucrätori, acordarea de amenzi färä nici о justificare $i märirea chiriilor, pinä $i pentru bäräcile coloniei. In anul 1929, in colonia din Ierbu$, chiria pentru о camerä, care a fost in acelap timp“ dormitor $i bucätärie“, a fost ridicatä de la 350 la 400 lei. Toate acestea au determinat, la inceputul anului 1929, о erepere deosebitä a spiritului de revoltä, de agitadie in rindurile lemnarilor care se pregäteau de о nouä bätälie impotriva „baronilor lemnului“, pentru dreptul la condidii omenepi de viatä. Starea de spirit agitatä, de luptä, a fost declan$atä p intredinutä de célúidé de partid p U.T.C., care, dupä Congresul al IV-lea al Partidului Co-32 Heti Hírek ($tiri säptäminale), Reghin, anul I, nr. 13 din 3 septembrie 1928, p. 1—2.
