Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 REGHINUL INTRE GELE DOUÄ RÄZBOAIE MONDIALE 497 munist Roman, p-au intärit fortéié p la Reghin,33 p de cätre organizapile sindicatelor unitare care se pregäteau pentru Congresul de la Timisoara, unde au trimis un delegat al lor. In luna februarie muncitorii de la fabricile de cherestea „Ierbu$“ p „Foresta“, ca p ceilalp lemnari din Valea Mure$ului, au hotärit sä treacä singuri la aplicarea légii privind ziua de muncä de 8 ore. Aducind aceasta la cuno$tinpi patronilor, au cerut, in acela$i timp, p märirea salariilor cu 30%, prezentind $i alte revendicäri. Tratativele duse intre delegapi muncitorilor p ai fabricanplor n-au dat nici un rezultat. Mai mult, in timpul lucrärilor Congresului Sindicatelor Unitare de la Timisoara, p, mai ales, dupä intreruperea Congresului $i interzicerea Sindicatelor Unitare, patronii, care aveau in miinile lor $i aparatul local de stat, au atacat p devastat sediile organizapilor sindicale, au inchis $i sigilat cäminele muncitorepi, printre care p pe cele din Reghin. Respingerea cererilor legitime ale muncitorilor forestieri, inchiderea sediilor organizapilor sindicale, interzicerea activitäpi acestora p arestarea unui mare numär de muncitori, sigilarea cäminelor muncitorepi, terorizarea p brutalizarea lucrätorilor au determinat forestierii din Valea Murepilui sä declare, la 23 aprilie, о grevä care va dura $ase säptämini. La grevä au participat p muncitorii de la fabrica „Ierbu$“ p „Foresta“ din Reghin,34 unde munca a incetat in ziua de 11 mai. Astfel, „de la Tirgu Mure? la Ciuc se aflä in grevä intreaga muncitorime“, scria un ziar local. Greva s-а sóidat cu victoria muncitorilor care au obpnut recunoa$terea zilei de muncä de 8 ore, sporirea salariilor cu 10%, plata orelor suplimentare cu un spor de 25% $i alte drepturi. Greva a fost, in acela$i timp, un puternic protest impotriva interzicerii sindicatelor unitare $i о incercare de for(ä а muncitorilor, a organizapilor de partid $i de sindicat, in condipile create de criza economicä. Cu toate revendicärile ci$tigate situapa muncitorilor de la fabricile de cherestea a rämas grea. In anii urmätori 50majul a cäpätat un caracter de masa. Zed de, mii de muncitori au fost aruncap pe drumuri, färä nici un adäpost. Pinä $i oficialitäple de stat au recunoscut cä „situapa celor färä de lucru este ingrijorätoare, cäci pe lingä greutäple cu care-§i mai ci$tigä hrana zilnicä, sínt zi de zi ameninfap sä fie evacuap p pup pe drumuri“. In Reghin p Valea Gurghiului $omajul a fäcut adevärate ravagii. In orap in 1930 au existat circa 90 de $omeri totali, in 1931 peste 120, iar in 1932 aproape 150; numärul $omerilor parpali a fost intre 250—300. Sute de familii, care au avut drept singura sursä de venit munca salariatä, au rämas färä nici о posibilitate de trai. Lucrätorii forestieri din Valea Gurghiului, al cäror venit principal a fost exploatarea lemnului, sau {äranii care transportau lemnul exploatat, au rämas färä nici un cipig. Muncitorii care n-au fost concediap, in majoritatea cazurilor au lucrat parpal, numai citeva zile pe säptaminä. 33 Simon Fuchs, Luptele muncitorilor forestieri din 1929, in Studii de istorie contemporana, vol. /. 1956, p. 135. 34 Maros (Mureful), Tirgu Mure;, anul III, nr. 105, din 12 mai 1929 p. 2. 32 “' Marisia — X
