Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
454 RODICA PÄUN, NICOLAE PÄUN 8 mercialä din Gherla“ S.A.; „Banca Sighetul Marmatei“ S.A.; „Banca de Credit din Transilvania“ S.A. (Arad) „Banca Mercur“ S.A. (Alba Iulia); „Banca Centralä“ S.A. (Turda); „Banca Comercialä Industrials Transilväneanä S.A. (Brasov) etc.33. BSncile erau interesate nu numai in participati industriale, comerciale, ci $i in participati agricole. Aceasta, mai ales in jude^ele unde suprafata ínsämintatä era destul de importantä ca de exemplu: in Timi$-Torontal, Sätmar, Bihor, Mehedinp, Solnoc-Däbica etc (vezi anexa 5). In Muntenia re^eaua bancarä era densä tot ín jude^ele cu mai multe capacitati industriale sau cu resurse agricole bogate. De exemplu, finan^a liberals, prin „Banca Olteniei“ S.A. avea participapi in stimularea industriei metalurgice din zona34 — (la 6 intreprinderi cu 1.000.441 lei — aur capital investit) — $i in industria alimentarS, care dispunea in zonS de 17 intreprinderi cu 3.687.094 lei — aur capital investit $i 1.568 H.P.35. Partidul National Liberal era interesat de asemenea $i in controlarea viepi economice a judetului BrSila, judep cu un mare flux comercial. Cea mai importantS bancS „Banca DunSrea Romaneasca“ S.A. cu un capital de 30 milioane lei avea in Consiliu de Administrate pe liberalul I. SSvescu — prim-director al „BSncii Románesti“ S.A. din Bucuresti. Judetul BrSila dispunea de 16 intreprinderi de industrie metalurgicS cu 1.300.965 lei-aur capital investit si 1095 H.P.; 2 intreprinderi de industrie textilS; 5 de pielSrie, 7 de industria lemnul ui, 5 chimice, 23 alimentäre etc.36. In Muntenia, si micile bSnci, ca de exemplu „Banca de Credit a Agriculturilor din Romanap“ S.A.; „Banca Comerciala si Industrials din Tírgoviste“ S.A. sau „Banca Horezului“ S.A. din Horez-Vilcea“ S.A., se bucurau de simpatiile P.N.L. Eie insS, nu erau creditate corespunzStor. Aceasta din urmS, de exemplu, avea ca presedinte al Consiliului de Administrate pe I. G. Duca, insS capitalul social al BSncii era de numai 1 miliőn lei in 192237. urcat la 2 milioane lei pinS ín 192738. In aceeasi situate era si „Banca Muscelului“ S.A. din Cimpulung care avea ca presedinte pe C.I.C. BrStianu. Banca dispunea de un capital social de 6 milioane lei39. In sistemul bSncilor mici din Muntenia erau si citeva, care sprijineau politica partidului iSrSnist. Marea majoritate erau creati conjuncturale, cu capital social oscilind intre 1—5 milioane lei. Amintim astfei „Banca Gura Argesului“ S.A. din Olteni^a care avea presedinte pe D. I. Ioani^escu (acesta va face parte din echipa ministerial Maniu din 1930). Banca avea un capital social de 3 milioane lei40. 33 ArhStatCluj, Fond Banca Romäneascä, Dos. nr. 10/1925, f. 252—261. 34 Darea de Seamä ... 8 martié, 1925. 35 Indicatorul Industriei Romänefti, 1925, Bucuresti, 1925, p. 14—50, 296—333. 36 Ibidem, p. 12—53, 101—112, 118—132, 141—200, 220—248, 295—360. 37 Darea de Seamä ... 24 februarie, 1924. 38 Ibidem, ... 6 martié, 1927. 39 Darea de Seamä ... 23 martié, 1926. 40 Darea de Seamä ... 7 martié, 1926.
