Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
/ FUNCTIONALITATEA BÄNCILOR DIN ROMANIA (1922—1928) 453 Marile band bucure$tene $i-au manifestat interesül imediat pentru Banat $i Transilvania. Astfel „Banca Chissoveloni“ S.A.R. avea sucursale la Sibiu ?i Cluj26. ín Darea de seamä a Consiliului de Administrate ?i Raportul Cenzorilor prezentate Adunärii Generale Ordinare a Actionarilor din 8 iunie 1923 se aräta cä ... „in Transilvania, aceastä parte a ;arii noastre atit de bogatä in päduri, minereuri $i industrii am gäsit un important cimp de activitate, lucru ce ne-а fäcut sä decidem infiintarea sucursalei din Cluj“27. Printre bändle afiliate acesteia amintim „Banca Ardeleanä §i Cassa de economii din Cluj“ S.A. (din 192628). „Banca Mormmorosch Blanck et Co.“ avea sucursale la Arad, Cluj, Oradea, Tirgu Mure?. Tot in Transilvania aceasta avea afiliate: „Casa Romänä (Baia Mare); „Banca Generala de Credit“ (Tirnäveni); „Prima Cassä de Pästrare“ S.A. Gheorghieni); Banca „Cassa Noasträ“ S.A. (Oradea); „Banca Timi?oarei“ S.A. (Timisoara) ?i „Albina“ — Institut de Credit ?i Economie S.A. (Sibiu)29. Alte mari institute bucure?tene ca: „Banca de Scont a Romáméi“ S.A., vea о sucursalä la Timisoara30; „Banca Cereali?tilor“ S.A. din Bucure$ti avea participapuni la „Banca de Scont $i Schimb din Ardeal“ S.A. (Cluj)31 etc. Bändle centrale, erau in principal, sprijinul economic al Partidului National Liberal, Partidului Poporului ?i Partidului Täränist. Aceste partidé cäutau sä-$i extindä influenza in Transilvania. Alegerile Constituante pentru Senat din anul 1922, sint relevante in acest sens. Din 4 candidaturi ín jude(ul Arad, 3 mandate au revenit P.N.L. ?i numai 1 P.N.R.; in judetul Bihor din 5 mandate, 3 au revenit P.N.L., 1 P.N.R. $i 1 Partidului Independent; in jude^ul Bistrita-Näsäud 1 mandat a fost acordat P.N.L.; in judetul Caras-Severin 4 P.N.L., ?i numai 1 P.N.R.; in Timi? din 5 mandate, 2 P.N.L. ?i numai 1 P.N.R. etc. Pe total Transilvania s-au atribuit 52 mandate de senatori dintre care 31 au revenit P.N.L., 11 P.N.R., 3 P. Maghiar, 3 P. german si 4 P. independent32. Puterea economicä a Partidului National Román, väzutä prin prisma institutelor de credit ?i economie subventionate, era mult mai micä decit a P.N.L. (vezi anexa 4). Bändle P.N.R. dispuneau de capitaluri sociale mid si mijlocii. Amintim in acest sens „Banca Patria“ (Blaj); „Banca Bistriteanä“ (Bistrita); „Banca Nädläcanä“ (Nädlac); „Banca Izvorul" (Alba Iulia); „Banca Ariesana“ (Turda); „Banca Gorunul“ (Aiud); „Banca Hategana" (Hateg) etc. Partidul National Liberal numai prin „Banca Romäneascä“ S.A., sucursala Cluj, creditase in anul 1925 in Transilvania diverse bänci mici ?i mijlocii cu un capital in valoare de 15.241.236 lei. Amintim dintre acestea „Banca Co-213 Darea de seamä ... 8 iunie, 1923. 27 Ibidem. 28 Ibidem din 16 aprilie 1927. 28 Darea de Seamä ... 24 februarie, 1923. 29 Darea de Seamä. . . 24 februarie, 1923. 1 Darea de Seamä ... 29 martié, 1923. 32 Buletinul Statistic al Romáráéi, nr. 1, ianuarie—iunie, 1923, Bucure$ti, 1923, p. 108—111.
