Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 REFORMA AGRARÄ DIN 1921 IN JUD. MURE$ 391 grofii, impärtindu-?i bunurile gäsite. Din cauza dezorganizarii fortelor armate®, taranii puneau pe fuga 51 primarii satelor, notarii, pretorii ?i chiar jandarmii, tinta lor fiind ocuparea mo?iilor ?i ímparprea pamíntului, índeosebi in urma declarapei guvernului sovietic de ímpartire a pamíntului täranilor. Astfel, la Eremitu, comunä situatä línga Sovata, ín primävara anului 1918, taranii s-au räsculat ímpotriva autoritätilor cerind improprietärirea7. Acpunile ^aranilor, in fond räscoale spontane, neorganizate, ca ?i agitatia, erau atit de puternice ín judetul Mure? in vara anului 1918 incit autoritamilé se temeau de izbucnirea unor mari mi?cäri8. Nemul^umirile ?i räzvrätirile crescind ín toamna anului 1918, Consiliuí National Maghiar, infiintat la 26 octombrie 1918, e obligat sä includä ín programul sau reforma agrarä, dar n-a trecut de simpla formulare a necesitatii ei. De aceea, la ínceputul lunii noiembrie, au räbufnit cu ?i mai mare violentä luptele täränimii ímpotriva mo?ierilor ?i a apärätorilor acestora. Prefectul judetului raporta, la ínceputul lui noiembrie, cä „täränimea s-а rasculat ímpotriva averii domne?ti“9. Cele mai puternice actiuni ale räsculatilor au avut loc pe domeniile familiilor Teleki, Bornemissza ?i Tholdalahy, latifundiari cu mari proprietati ín judetul Mure?. Au fost omoríti proprietarii mo?ieri din Singer ?i Bandu de Cimpie, fiind judecati ?i notarii. In localitätile Bordo?iu, More?ti, Ríciu, notarii au fost prin?i ?i omoríti, iar la Bandu de Cimpie, dupä mo?ier, i-a venit ríndul notarului pe care populata l-а judecat condamnindu-1 la moarte.10 Taranii au atacat conacele ?i depozitele de alimente din localitätile Filea, Criste?ti, conacul familiei Teleki din Toldal, al contelui Bethlen din íjüncai. ín satui Ercea, in zilele de 5—6 noiembrie, sub conducerea a dói tärani maghiari, populatia í?i ímparte cerealele a trei proprietari din sat, cei dói conducätori fiind chemati ?i de täranii rontani din satui vecin pentru a porni ?i aici räscoala, iar ín Säcalul de Pädure, locuitorii au deciarat drept proprietate a lor pädurile din ímprejurimi, pe cínd ín satui Tríbita poporul a tinut judecatä asupra mo?ierului ?i l-а condamnat la moarte11. In zilele urmätoare, actiunile täräne?ti s-au generalizat ín íntregul judet, mai intíi ín plasa Bandu de Cimpie ?i ora?ul Tírgu Mure?, dupä care, odatä cu intoarcerea militarilor de pe front, ?i pe Valea Mure?ului pina spre Toplita ?i Valea Nirajului. De teama acestor mari actiuni, prefectul judetului Mure? raporteazä la 8 noiembrie Ministerului de räzboi din Budapesta cä militarii nu vor sä predea armamentul, propunind instituirea unei recompense materiale in scopul convingerii osta?ilor sä depunä armele. Dar cu toate incercärile autoritätilor dezarmarea soldatilor n-a reu?it. Dinspre Räzboieni spre Mure? ?i satele din ímprejurimi continuä sä soseascä grupuri de soldati inarmati, care cuno?teau indeaproape evenimentele revolutionäre care avuseserä loc in monarhia austroungarä. De aceea, incä la ínceputul lui noiembrie (2 noiembrie) 1918, prefectul ® I. Kovács ?i V. Popeangä, Lupta täränimii din Transilvania in toamna anului 1918 pentru unirea cu Romania, in Studii, Tom. XXI, 1968, nr. 6, p. 1072—1074. 7 Relatii agrare ;i mi}cäri (äräne$ti in Románia, 1908—1912, Bucure?ti, 1967, p. 248. 8 I. Kovács $i V. Popeangä, art. cit., in rev.cit., p. 1076. 9 Ibidem, p. 1080. 10 Ibidem, p. 1077. 11 ArhStat Tírgu Mure§, fond. Prefectura jude(ului Mures, Acte preziden;iale, nr. 5901, din 2 noiembrie 1918.
