Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

392

TEREZA SERBAN

4

jude^ului cere Direcpei regionale C.F.R. Cluj sä instiinieze prefectura jude^ului Mures despre numärul soldaplor aflap in trenurile ce aveau destinapa Tirgu Mure? pentru a putea fi dezarmap imediat la sosire12. In aceastä situape, autoritäfile pierduserä de sub control masele, prefectul judetului raportind intr-o telegram! din 9 noiembrie 1918 Ministerului Afacerilor Interne din Budapesta cä „ordinea publica, via;a si securitatea averii a fost desträmatä cu desävirsire. Garda national! — se spunea mai departe in telegram! — care este in stare de organizare nu poate s! opreasc! acfiunile soldaplor care se intőre, la care ia parte si poporul. Cadrele militare din Tirgu Mures nu exist!, soldapi dupa ce au jefuit magaziile militare, au plecat acasä, ei continua jaful in comunä. Magaziile militare de pe teritoriul comitatului, precum si munipile sint zilnic furate. Membrii gärzii nationale din comune fiind interesap si ei, privesc nepäsätori jafurile“.13 Acpunile de revolt! ale piränimii luaserä о asa amploare incit dezorganizaserä intreaga administrate burghezo-mosiereascä, majoritatea aparatului de represiune mosieresc trebuind sä fugä. Intr-o telegramä cätre Ministerul de Interne al Ungariei, subprefectul raporteazä la 30 noiembrie 1918 cä 2/3 din notari si-au päräsit serviciul din care cauzä s-au ivit multe greutäp, cerind totodatä intrajutorarea jandarmeriei pentru a putea menpne ordinea public!.14

In anul 1919 acpunile täränimii au continuat, fiind caracteristice inträrile formate pe mariié proprietäp, impärprea terenurilor agricole intre lärani cu de la sine putere, päsunatul cu vitele färä consimtämintul stäpinului de pämint, täiatul lemnelor din pädure etc.15, ceea ce a determinat, aläturi de miseärile revendicative din celelalte jude;e ale Transilvaniei, ca problema reforméi agrare sä fie luatä in discufie de cätre cercurile conducätoare.

Opinia public! din intreaga tarä era profund interesatä atit de reforma in sine eit si de forma in care se va concretiza ea. Spiritei© erau agitate indeosebi datoritä prelungirii aepunii de improprietärire, dar situapa e explicabilä intr-un fei avind in vedere condipile in care se gäsea Romania, abia iesit! dintr-un räzboi in urma cäruia se realizase visul de veacuri al románilor de a träi intre grantele unui singur stat, dar care vestejise bogä^iile pirii si dezorganizase via^a social!. Cu atit mai mult se explicä acest lucru in Transilvania unde autoritäple erau confruntate cu о multitudine de probleme si aspecte indeosebi de ordin administrativ. Multe posturi din administratia local! de stat erau ínc! depnute de marii proprietari de päminturi, rämäsite ale regimului austro-ungar. Intreaga aepune de reorganizare a acestei provincii, de incadrare a ei in sistemul administrativ si de stat al Romániei a necesitat eforturi uriase si s-а desfäsurat ре о perioadä de cipva ani. Din aceastä cauzä, poate, s> improprietärirea läranilor a durat mai mult timp. färanii insä, dornici sä se vad! cit mai repede in posesii päminturilor pe care le-au lucrat din tat! ín

12 I. Kovács, Date cu privire la lupta faranimii din Transilvania in toamna anului 1918, ín A11C, Тош. I—II, 1958—1959, p. 330—331.

13 ArhStat Tirgu Mure?, fond. Prefectura judetului Mure?, Acte prezidentiale, nr. 8901, din 9 noiembrie 1918.

14 Idem, nr. 5559, din 30 noiembrie 1918.

15 Marcel $tirban, Acfiuni (aranefti ín fostele judefe Álba }i Hunedoara din noiembrie 1918—1919, in AIIC, Tom. XI, 1967, p. 268.