Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
GHEORGHE IANCU 2 384 nia3. ,,Ceferi$tii trebuie sä fie acolo, unde s-au adunat muhe milioane de proletari, pentru cä ochii fiecärui to váráéi se indreptä spre ei $i-i ?optesc: „Vino íntre noi frate!“ — seria „Ceferistul din Ardeal“ ín primul säu numär din 1 octombrie 1919. La 6 iulie 1919 s-а pnut о prima conferintä a muncitorilor ceferi$ti, urmatä de о alta mai amplä in 28 iulie 1919, prilej cu care s-а hotarít ínfiintarea „Uniunii ceferipilor din Ardeal“, avínd ín frunte un Comitet central provizoriu4. Uniunea sindicalä a ceferi$tilor, deta$ament combativ al proletariatului román, a acponat cu abnegape $i cu hotarire pentru apärarea intereselor economice $i politice ale membrilor säi, ale ceferi$tilor din íntreaga tara. ín momente de aprige bätälii cu capitalul ale ceferi$tilor din restül tärii, vom vedea manifestarea concreta a solidaritäpi ceferipilor transilväneni, mína fräteascä íntinsa de ace?tia tovara$ilor aflap ín luptä. Pentru atingerea acestor scopuri, ceferipii au folosit о gamä variatä de mijloace de luptä, exprimatä prin articole in presa sindicalä sau de partid, intruniri §i adunäri, conferinte sindicale, petipi $i memorii adresate autoritäplor sau conducerii intreprinderilor. ín cazurile in care toate aceste mijloace s-au dovedit ineficace, ceferi?pi dintr-un ora? sau altul sau in totalitatea lor, au recurs la arma grevei. Dinire memoriile íntoemite de ceferi$ti ín perioada la care ne referim, ne vom opri cu succinte considerapi doar asupra citorva, cäutind sä surprindem $i rezultatele unor asemenea demersuri muncitore^ti. La 29 august 1919 Comitetul Central al Uniunii ceferi$tilor, a inaimat Resortului de Comunicape din cadrul Consiliului Dirigent, organism provizoriu care a condus о parte a afacerilor Transilvaniei in intervalul decembrie 1918 — aprilie 1920, un Memor and semnat de loan Groza, secretar, p de Géza Hoffer, pre^edinte, care-1 urma pe cel din 27 iulie 1919 $i rämas färä rezultat. In noul memoriu se solicita, printre altele, convocarea unei anchete, care sä ia in discupe salariile cu totul neindestulätoare ale ceferipilor, sä se sisteze sistemul concedierilor „sub diferite pretexte“, iar.......ceferi$tii care sínt arestap sä fie ascultap $i pedepsip daeä sínt vinovap, iar daeä nu, sä fie liberati, cä familiile lor sä nu mai sufere mizerie in lipsa capului de familie“5. Ca urmare a memoriului prezentat, al discupilor purtate cu $eful Resortului $i cu pre5edintele Consiliului Dirigent, la 7 septembrie 1919 s-а pnut: ancheta cerutä de muncitori la Sibiu, cu participarea reprezentanplor Uniunii din Sibiu $i grupelor sindicale din Brasov, Cluj, Tirgu Mure?, Simeria ?i Timisoara $i ai Resortului de Comunicape (R. Boilä, $i directorii L. Bohäpel ?i Andreiu). In urma atitudinii ferme a muncitorilor, autoritäple s-au väzut silite sa accepte multe din cererile muncitorilor6. 3 Vezi ?i L. E?anu, D. Morära?u, Contributu la cunoafterea acfiunilor revolutionär ale ceferiftilor din Moldova in anii 1918—1920, in Studii fi cercetari ftiinfifice, $tiin;e Sociale, Bacäu, 1970, p. 177—185. 4 „Ceferistul din Ardeal“ nr. 1 din 1 octombrie 1919; „Tribuna Socialists* nr. 30 din 3 august 1919. 5 „Ceferistul din Ardeal“ nr. 1 din 1 oct. 1919. 6 Ibidem.
