Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
19 PARTICIPANTI LA MARELE ACT AL UNIRII 379- — „Ara fost delegat oficial a satuiul Deleni, atunci comunä, in acest scop, mi s-а inminat delegate in scris. Numai pe baza acestui act se putea pätrunde in sala undé s-а tinut $edin;a. E adevlrat cl, din cauza numlrului mare de delegari oficiali nu to;i au putut pätrunde in sala, räminind in masa enormi de participandi de pe platou. Eu am reu$it sä pätrund in salä $i sä mä strecor chiar lingä tribuna prezidiului. In felul acesta am väzut $i auzit totul.“ — Dacä vä aminti;i, din comunele din jur eine a mai participat? — „Au participat multi, dar nu-mi mai reamintesc decit pe delegatul din comuna Lueriu. Era un tárán chipe?, cu о staturi impunltoare, imbräcat intr-un frumos costum national. Purta pieptar cu cänaci in trei culori a$a dupl cum e portul ;i astlzi. II chema Morar Iacob, poreclit Letura. Prin prestanta lui ti prin costumul care-1 purta se flcea admirat $i se auzeau voci ca: — de ä$tia sí vinl cit mai multi. E mórt de múlt. Nu cunosc pe nimeni care sí mai fie in viatl.“ — Daca vi amintiti, ati putea sí ne spuneti cum a fost convocati adunarea? — „In linii mari, da. In conditiile istorice de atunci, Consiliul National, alcltuit din blrbati vrednici ca Vasile Goidig Gheorghe Pop de Blse$ti s‘ altii, considerind cl a sosit momentul istoric pentru inflptuirea idealului national — unirea tuturor románilor —, au organizat prin comitete judetene §i de plasl participarea delegatülor din fiecare comunä la acest act istoric.“ — Cum a decurs cllatoria pinl la Alba Iulia? Punem aceastl intrebare pentru cl hotlrirea romanilor era cunoscutl $i se puteau ivi $i riscuri in cllltorie. — „Am cllltorit cu tren special. Pinl la Rlzboieni nu s-а semnalat nimic. Aici am intimpinat о incercare de intimidare. In podul glrii era instalatl о armi automat! cu care s-а tras asupra trenului dar n-am avut nici о victiml. S-а tras $i asupra trenului ce venea imediat dupl noi din directia Cluj. Dintre acentia doi au clzut ciuruiti de gloante. IncI о jertfl pentru unire. Asa clzuti au fost adu?i la Alba Iulia 51 au constituit obiectul unei manifestatii. Nici о forti din lume un ar fi putut abate din cale masa de románi hotlriti a inflptui intregirea neamului, a idealului pentru care a curs mult singe in decursui istoriei noastre.“ — Despre felül in care a decurs actul propriu zis al unirii v-am ruga si ne povestiti. — „Am ajuns in ajunul zilei de 1 decembrie seara. Alba Iulia era plinä de oameni. Noul ni s-а oferit cartir la un restaurant in centru, unde ne-am adlpostit de frig peste noapte. Eram multi. Stam la masl si asteptam cu nerlbdare ziua istoriei. La etaj, Consiliul National t‘nea sedintl. Intr-un tirziu, cineva coboarl de la etaj $i lanseazl zvonul cl in jedinta Consiliului National s-ar fi lansat ideea uniri cu anumite conditiuni. Printre delegati s-а abätut nedumerirea ?i cu indignare se auzeau vociferlri: Ce conditiuni? Cine vrea conditiuni? FIrl nici о conditie!!—• In ziua hotlritoare cetatea era о mare de oameni, care infruntau frigul $i oboseala $i a$teptau inceperea jedintei 51 detunltura care si vesteascl votul prin care se va consacra unirea. Am spus mai inainte cl pe baza delegatiei am reu$it si pltrund ín sala „Unirii“ ?i sä ml strecor chiar lingl prezidiu. Dezbaterile care au avut loc, cuvintlrile sint inregistrate de istorie. Figurile centrale ale sedin^ei au fost Gheorghe Pop de BIse$ti ca cel mai vechi luptltor $i Vasile Goldi? ca cel mai indicat de a conduce lucrlrile tedintei. Dupä rostirea discursurilor, Vasile Goldij pune la vot unirea cu urmltoarele cuvinte adresate delegatülor din sail: — Vreti unirea cu patria mami? — Vrem! Cu conditii? — FIrl nici о conditie!!. S-a remarcat imediat prin felül cum a pus Vasile Goldi? intrebarea a doua, cl aceastl idee nu-i apartine 5; nici nu о impärtlseste. Adunarea Nationall a adoptat apói о serie de hotlriri la fel cunoscute din istorie. As vrea sí árit cl in timpul lucrlrilor a aplrut un ofiter in uniforma armatei románé. Nu-mi amintesc cine a fost, de$i a fost aclamat puternic väzind in aceastä uniform! un simbol al unirii. Ceea ce nu a inregistrat istoria, pentru cä nu se poate si nu pót deserie nici eu, insufletirea, as putea spune extazul ce a cuprins masele in momentul cínd s-а pecetluit pentru vecie ideálul national, un drept istoric, ca urmare a nlzuintelor s> a jertfelor pe care le-a dat natiunea noastrl.“ — La ce anume vi referiti cind vorbiti de jertfe, de sacrificii?
