Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
380 MARIN $ARA, LEON MIRCEA 20 — „Am sä dau un singur aspect de sacrificii. Vedeli о mica brojurä editatä dupä primul räzboi mondial de asociapunea „Astra'. Vedeli ce serie: Din incredin^area „Astrei“, imediat dupä primul räzboi mondial, s-а intoemit urmätoarea statisticä: Pe intreg teritoriul locuit de romani p unit cu patria mamä la 1 decembrie 1918, erau 2.979.614 locuitori romani. Participarea lor la räzboi p jertfele care s-au adus sínt urmätoarele: 449.796 au participat ca soldap pe front. 34.578 la partea sedentarä. 1.738 arestap sau internap. 3.436 refugiap. 41.739 morp pe cimpul de luptä. 11.275 morp in temnijä, in spitale in urma bolilor p in pribegie. 25.406 invalizi. 37.898 ränip p bolnavi. 29.839 dispärup. 38.630 väduve de räzboi. 79.226 orfani de räzboi. Amintesc doar atit. Se poate vedea cum §tia monarhia austro-ungarä cum sä-p poarte räzboaiele, avea in cuprinsul ei naponalitäp pe care le sacrifica cu generozitate. — Sintern informap cä p cu altä ocazie ap mai fost la Alba Iulia cu ocazia inaugurärii monumentului lui Horea, Cloaca p Cri$an, ceea ce denotä cä sintep atras fa;ä de acele locuri, tot cu un eveniment important. De exemplu, la о jumätate de secol de la unire, la care ap participat, se vor face probabil, comemoräri, p pinä atunci nu mai e decit un an p citeva luni. Ce pärere avep? — „Gheorghe Pop de Bäse$ti dupä ce p-а terminat cuvintarea, bätrin fiind, cu ochii plini de lacrimi, a incheeat cu cuvintele: „de pot zice acum p eu ca bätrinul Simion: „Slobozepe Doamne pe rabul täu, cä väzurä ochii mei mintuirea ta.“ In cazul dnd a$ reup sä mai reväd acele locuri sfinte, mi-ar rämine p mie sä spun vorbele de mai sus.. Dar ... cine poate face legämint? Pro Memoria Onoriu Savu (A participat la Alba Iulia, ca delegat la Marea Adunare, reprezentind locuitorii comunei Lunca Tecii. A fost preot, dar p un animator p luminätor al locuitorilor satului.) Pro Memoria Era anul 1918, dnd räzboiul mondial cätre toamnä s-а sfirpt. Puterile centrale au pierdut räzboiul. Partidul National Román din Ardeal a dispus ca poporul román din Ar deal, Banat, Crijana p Maramure$ sä aleagä p sä trimitä delegati la Marea Adunare Naponalä de la 1 decembrie 1918 din Alba Iulia, unde urma sä se infäptuiascä actul istoric-alipirea acestor pnuturi la Tara Romäneascä, prin votui exprimat in numele poporului, de cätre delegapi trimip. Astfel p poporul román din circumscrippa electoralä Teaca — fiind re$edintä de plasä — s-а adunat ca la 600 de oameni in luna noiembrie la Teaca p in adunarea pnutä sub pre?edinpa D-lui Boaru Eugen, notar public, ales delegat pentru Marea Adunare de la 1 decembrie la Alba Iulia. In ziua de 30 noiembrie 1918 am plecat p subsemnatul la Alba Iulia impreunä cu Boar Eugen, notar public, Nicolae Solomon Aron protopop gr. catolic in Teaca p multi alpi. Notez cä protopopul Nicolae Solomon Aron era gripat tare, dar nu i-a dat importantä, fiind un román foarte insuflept p dornic sä meargä la marea adunare din Alba Iulia. Plecind cu trenul din Teiu$, soldap unguri-säeui din garda ungureascä, pornind trenul spre Alba Iulia au impu^cat mortal pe un stegar román, care a scos pe fereasträ afarä tricolorul national román. Stegarul a fost inmormántat la Alba Iulia. Sosip in Alba Iulia protopopul bolnav care deja avea pneumonie bilateralä p temperatura de 40 de grade, 1-am cazat la un canonic romano-catolic in cetate. Am chemat
