Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 PARTICIPANTI LA MARELE ACT AL UNIRII 371 In aceastä atmosferä populata cäuta sä se räzbune, mai ales contra fo?tilor primari 51 slujba?i. Pe cit a fost posibil am stävilit pornirile, infiintind in fiecare comunä о comis e, care consemna in procesul verbal toate reclamapile, reclamind sechestrate bunurile acuzaplor, pin! vor veni autoritäple romänejti sä-i judece. Autoritäre ungurejti m-au chemat sä preiau conducerea notariatului cercual, dar am declarat cä accept numai dacä depun jurämintul in fata Consiliului National Roman. La inceput au rämas mirati, chiar s-au scandalizat, dar väzind hotärirea mea ?i mersul evenimentelor au acceptat. Avind sub comanda mea gärzile nationale románé din comunele: Dumbrava, Ripa de Sus, Ripa de Jos ?i Huduc (Maiore?ti) ?i controlind gärzile comunelor Porce?ti {Välenii de Mure?), Moräreni ?i Pietri?, am introdus ordinea, trebuind sä exercit mai multe functü, de la judecätor la brigadier silvic. Deoarece la Tg. Mure? mai exista garnizoanä ungureascä, Consiliul National Judetean, s-а organizat la Reghin, cunoscut centru cultural románesc, unde ?i-au desfä?urat activitatea Petru Maior, Patriciu Barbu, loan Pop Maior ?i altii. Ca pre$edinte a Consiliului National Judetean a fost ales Dr. Augustin Chetian, iar ca vicepre$edinti protopopii Ariton Popa ?I Vasile Duma, secretar Stefan Pantea. La inceput s-а numit „Senatui National Román Judetean', iar mai tirziu „Consiliul National Román al judetului Mure?“. Incepindu-?i activitatea, Consiliul, a mobilizat masele la actiuni menite sä pregäteascä marele act de la Alba-Iulia. Intr-o atmosferä särbätoreascä s-au ales in fiecare comunä node conduced ?i s-au infiintat gärzile nationale. Masele de oameni ?i-au desemnat delegatii oficiali care sä-i reprezinte la Álba Iulia. De?i s-au primit formularele cu íntirziere, la Reghin sosind completate numai pentru plase (cercuri), ne-am prezentat la Marea Adunare de la Alba Iulia cu dovezi de minä, certificate cu ?tampila primäriei ori a bisericii. Din comunele mai sus amintite au luat parte la adunarea de la Álba Iulia urmätorii: Petru Bo?ianu, notar ?i comandantul gärzii nationale ?i Oprea Victor, invätätor din partea comunei Dumbrava, Maior Laurean invätätor ?i Precup Stefan, täran din Huduc (Maiore?ti), Micläu loan din Ripa de Jós, sublocotenentul Pantea ?i Traian Pop din Ru?ii-Munti. Ar fi mers la adunare toatä lumea, dar situa?ia din acea vreme nu permitea, totu?i о multime de oameni pe jós, cu cärute sau tren au impínzit drumurile spre Álba Iulia, arätind prin aceasta ata?amentul lor fatä de märeata cauzä. Prin comportare ?i gest se observa bucuria implinirilor, hotärirea lor de a-?i jertfi viata pentru ideálul scump de libertate ?i unitate. Alba Iulia la 1 decembrie 1918, duminica, dupä oficierea serviciului divin tinut la ambele biserici románe?ti, ne-am indreptat cu totii spre cimpia cetätii lui Mihai Viteazul, unde s-а adunat atíta lume cä umplea zarea orizontului, venind, venind ca dintr-un imens izvor. In sala Casinei s-au intrunit membrii sfatului ?i citi au incäput din delegatii consiliilor. Erau reprezentate toate tinuturile tärii, partidele ?i diferitele organizatii culturale. Imi amintesc cä intre cei 6 secretari ai Marii Adunäri, unul era Ionéi Pop, partidul Social-democrat era reprezentat prin Mihutiu, socialist Fiúiéra? ?i Jumanca. Prímül a vorbit $tefan Cicio Pop, apói „Ba’dea Gheorghe“ bätrinul Gheorghe Pop de Bäse?ti, iar Vasile Goldi? dupä vorbirea introductivä, cu glas emotionat a spus: „Rog märita adunare nationals sä binevoiascä a primi ?i enunta ca ale sale urmätoarele hotäriri: Art. 1, Adunarea Naponalä a tuturor románilor din Transilvania Banat ?i Tara Ungureascä, adunati prin reprezentantii lor Indreptätiti la Alba-Iulia in ziua de 1 decembrie 1918 decreteazä unirea románilor ?i a tuturor teritoriilor locuite de din?ii cu Romania. Era tocmai ora 12. Uraganul aplauzelor a zguduit väzduhul cu strigätul „Träiakä Romania Mare“. In fine dupä atitea veacuri de lacrimi indurerate, azi a pornit izvorül lacrimilor de bucurie, a bucuriei tuturora, fiorul bucuriei care nu se poate descrie. О lume cuprinsä de delirul bucuriei meritatä. Multi plingeau, altii chioteau, altii ingenunchind ?i inältindu-?i privirea ?i miinile spre cer rosteau rugäciuni atit de fierbinti cä trebuia sä se audl la al 7-lea cer. Ne-а cuprins pe toti fiorul unei bucurii implinite, näzärinduni-se cä vedem in väzduh pe insu?i Mihai, Mircea, Stefan, Avram Iancu etc. Numai tirziu s-а potolit lumea ascultind ?i restul celor 9 articole ale hotäririi. A vorbit apoi intr-o atmosferä entuziastä Iuliu Maniu. Dupä terminarea ceremoniei din salä au vorbit lumK de pe cimpie episcopii Dr. Miron Cristea ?i Dr. Iuliu Hossu, socialistul Jumanca etc. Din nou a izbucnit lumea in urale, cintul multimii amestecind Hora Unirii cu De?teaptä-te Románé, Pe-al nostru steag, etc. Unii i?i aruncau in aer cäciulile sau päläriile, särutindu-se ?i imbräti?indu-se om cu om, lumea neurnindu-se sä piece, sosind alte ?i alte convoaie de prin pärtile mai indepärtate ale tärii,
