Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
372 MARIN $ARA, LEON MIRCEA 12 dmpia pinä ín zare pärind о poianä infloritä cu frumoasele costume 51 cu drapele románéin. In viata mea nu am väzut о adunare mai mare, mai märeafä p mai unitä in cuget 51 in simpri 5Í in viata mea nu am avut о bucurie mai profunda. Acolo la Alba Iulia ne-am angajat cu legamintul sfint, cu juramintul facut pe Constitupa Romániei ji a hotäririlor din aceea zi, ca sä slujim cu vrednicie 5! cinste Unirea p consolidarea ei, progresul patriei, iubirea neamului fara sä úrim pe alpi, imbräppnd cu dragoste fräpascä intreaga familie a patriei, pe top cei care vor primi cu sinceritate aceastä infräpre. Hotäririle luate erau garanpi ale implinirii dorinplor de la 1848 — Blaj, Islaz $i lap, garanpi cä grofii p ciocoii nu vor mai repeta durerile de la 1784 p 1907, garanpi ale democratizärii legislaturii p implinirii dreptäpi. Intorcindu-mä de la Alba Iulia am convocat о adunare pe locul din „Podäjel* unde au fost ucip p ingropap in 1848 cei 40 de romäni ostateci, printre care p sträbunicul meu. Dupä momentul de reculegere pentru cei cäzup p pentru top eroii neamului, am tälmäcit lumii glasul p porunca vremii, rostul adunärii de la Alba Iulia p importanpa hotäririi, jurind top credin{ä patriei románé, iertare p гепшцаге la räzbunäri, iubire p infrätire. Cu consiirmain in tul adunärii — pe termen de un an — am introdus salutul „Träiascä Románia Mare“ cu räspunsul „$i noi intr-insa“. La fei am dat explicapile p indrumärile necesare p in celelalte comune, alegind in fiecare comunä comitet nou, organizind administrapa, gospodäritul obpesc p disciplina. Doresc sä precizez cä gärzile noastre au servit onorific, continuind paza pinä in vara anului 1919. Populapa comunelor Dumbrava, Ripa de Sus $i Ripa de Jos fiind evacuatä timp de aproape 2 ani s-а intors säräcitä, mulp au rämas färä adäpost. Pe lingä acestea mai bintuia foametea $i gripa spaniolä. Prin mari eforturi am reupt sä procur citeva vagoane de porumb pentru ajutorarea celor näpästuip. In aceastä perioadä tulbure, garda naponalä a indeplinit nu numai paza ordinei ci a imobilizat p dezarmat mici unitäp du$mane, confiscindu-le armele. Remarc calmul p stäpinirea majoritäpi populapei, care s-а abpnut de la räzbunäri, evitind värsarea de singe. Conpiin(a noasträ a celor care am suferit p räbdat, a celor care au condus destinele in acele vremuri grele, a celor care am alergat la Alba Iulia suspnind hotärirea dreptäpi. Subliniez vrednicia din 1918 a lui Alexandru Niculescu, Augustin Bopanu, Victor Oprea, etc., dar este vrednicä de laudä pnuta intregii populapi din aceste sate, care condup de $tefan $ularu, Ilie $ularu, Filip Covrig p Maior Laurean au dat dovadä de mult calm, evitind abuzurile. N-a fost ujor, dar dragostea de neam p patrie, bucuria invierii ne-а ajutat sä le biruim pe toate. Ziua de 1 decembrie 1918, unirea tuturor fraplor, ne-а deschis porple libertäpi spre luminä p fericire. Ne inchinäm in fala celor cäzup in Podäjel, pe Valea Murepilui p Cäliman, a celor jertfip pe intreg cuprinsul pämintului románesc. ^iguranta p bucuria noasträ a fost sporitä de sosirea armatei románé, primul sosit la noi fünd locotenentul Constantin Bontap cu plutonul säu din Regimentül 27 Bacäu, stabilit la Reghin, ai nopri completind apói unitäple. Dórim ca urmapi nopri sä cunoascä adevärul, sä pie cä adunarea de la Alba-Iulia a fost rodul copt al pomului udat, in cursul atitor veacuri, cu sudoarea, lacrimile p singele zbuciumatelor p martirizatelor noastre generapi, Ardealul, incheind cununa unirii tuturor provinciilor cu Romania, adunindu-ne top nu din vreo poruncä sau silnicie, ci exercitind dreptul autodeterminärii cu mijloacele realei democrapi. Hotärirea noasträ proclamind drepturi care pot servi ca model pacificärii p infrätirii, proclamind libertatea naponalä p dreptatea socialä pentru top, cäutind eliberarea omului din temnpa egoismului, säräciei, räutäpi p népünkéi, intärind credin;a realizärii idealului demnitäpi umane. Mensione/ cä documentele privitoare la activitatea comitetelor p a gärzii nationale din comunele Dumbrava, Ripa de Sus, Ripa de Jos p Huduc (Maiorepi) se aflä in arhiva primäriei din Vätava, unde mai existä p un caiet care conpne notele säptäminale ale evenimentelor din octombrie 1918 — primävara lui 1919. Scurtä recapitulare a evenimentelor fi a situafici din Reghin inainte fi la 1 decembrie 1918 — vazute }i träite de Dr. loan Popescu Dr. loan Popescu Personalitate marcantä a Reghinului, loan Popescu (Bibip), de profesie jurist p-а adus о contribupe insemnatä la dezvoltarea social-economicä a orapilui Reghin, intre cele douä räzboaie mondiale, fiind primarul acestui orap
