Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
23 MI$CAREA MUNCITOREASCA DIN VECHEA ROMÄNIE 357 bűne calendare románe$ti ce au apärut pina acum ín limba romána, atit ín Ungaria cít $i ín Románia. Are un cuprins bogát $i variat. Tot cuvíntul seris in el este о invä{äturä pentru muncitorimea romána. De aceea sä nu existe nici un muncitor román care sä nu-1 procure.“ Aducindu-se la cuno$tin;a muncitorilor din Transilvania cä au apärut bro$urile „Dezbaterile Congresului social-democrat din Románia“ $i „Programul PSDR“, acentia erau sfätuip sä cumpere $i sä citeascä aceste cärticele, cäci ín ele vor gäsi toate cererile partidului social-democrat, care sínt acelea$i $i in Románia ca $i la noi (in Transilvania — n.n.) A fost semnalatä de asemenea in martié 1911 $i aparipa primului numär din „Lumea nouä“ ce a apärut ca supliment literar al „Romániei Muncitoare“. Noua revistä ce prezenta in condi^iuni foarte bune cuprinzind numeroase articole literare, critice $i de jtiin^ä popularizatä. Sub titlul „Cea mai bunä petrecere este cititul“, „Adevärul“ aräta cä cei mai buni prieteni ai omului sint cärple, care il lumineazä, ii da lämuriri despre lume $i via^ä. Se indicau cärple ce se gäseau in depozitul lui Spiridon Calu $i in biblioteca „Facla“ condusä de N. D. Cocea. La toate bropirile se adäufau lucrärile lui C. D. Gherea, „Neoiobägia“ $i románul „Mama“ de M. Gorki, n depozit se mai afla biblioteca „Lumea“ de la nr. 1 la 76, care conpnea bro$uri foarte bűne. Se mai afla apoi „Biblioteca pentru top“ de la nr. 1 la 655. Rolul ziarelor $i bro$urilor expediate din Románia Veche in Transilvania au avut un rol deosebit de maré ín opera de culturalizare a maselor largi muncitoare $i in procesul de clarificare ideologicä a muncitorilor. In coloanele ziarului „Adevärul“ din Transilvania au fost publicate cu regularitate poezii cu conpnut revolutionär, scrise de autori románi de dincolo de munp. Astfel gäsim poezii scrise de I. Päun, Gh. Marinescu, C. Buzdugan, B. Läzärescu, P. Cernea, Mihai Eminescu, Virgil Cismaru, Elisabeta Z., Carol Scrob, Radu D. Rosetti, I. C. Drägan, Miron Pompiliu $.a. Cele mai numeroase poezii revolutionäre in Transilvania au fost insä cele scrise de Neculutä. Poezia acestuia a avut un rol insemnat in educarea revolutionär a proletariatului. In versurile sale pätrunse de suflul revolutionär poetul a infäp$at viata de mizerie a proletariatului $i täränimii („Martini $i cäläii“, „Cor de robi“, „Prigonitul“, „Sculap“, „Cintece“, „Cäräupi“, „Inainte“, „Moment de revoltä“ $.a.) $i a chemat masele la luptä pentru instaurarea unei lumi noi, mai bune $i mai drepte. Dumitru Theodor Neculutä a fost membru al P.S.D.M.R. $i unul din tovarä$ii de luptä apropiat lui I. C. Frimu. In necrologul prilejuit de moartea lui Neculutä, survenitä la 17 octombrie 1904 in Bucurepi, „Adevärul“ (Glasul poporului) scria cä acesta a fost un luptätor al proletarilor din Románia, unul din intemeietorii cercului „Romania Muncitoare“. Umbla printre muncitori — scria ziarul — $i le aräta calea cea dreaptä de mintuire, dar cind il apucau durerile, atunci zbura ca filomela si ne cinta in versuri durerile noastre, durerile lui. Läcrimap proletari cäci a murit poetul, filomela noasträ“66 **. „Adevärul“ (Glasul poporului) nr. 30 din 1 nov. 1904.
