Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

358

ADRIAN STOICA

24

Transiivänenii au primit cu mult regret vestea incetärii din via^a a unui ait militant socialist román, $tefan Gheorghiu.67 In necrologul inchinat acestuia, se serie cä, tovarä$ii din Románia $i toatä lumea muncitoare románeasca a pierdut un om mare, un om de cinste.

Ziarele ardelene$ti au consemnat $i moartea tragica a avocatului Mi$u Ionescu care a fost un entuziast $i ínflacarat agitator socialist.

De asemenea s-а scris ín presa socialistä de dincoace de munti articole la moartea lui Aurel Vlaicu, Ion Luca Caragiale, Nicolae Grigorescu68, George Co$buc69 ?.a. Dupä aprecierea lui Gherea, poezia „Noi vrem pämint“ este cea mai revolutionär poezie din literatura popularä romána.

Concluzia care se impune este aceea cä sociali$tilor románi transilväneni nu le-а fost nici un moment sträine evenimentele atit muncitore$ti, eit $i de altä natura, ce se petreceau dincolo de munti. In legäturile strinse fräte$ti, socialiste $i muncitore?ti, a rezidat puterea $i for^a poporului nostru de pe ambele versante ale Carpaplor, incredintat cä nu peste mult timp va sosi ziua cind, minä in minä, strins unit, i$i va crea о soartä mai luminoasä, mai bunä $i mai fericitä.

DIE PROBLEME DER ARBEITERBEWEGUNG IM KÖNIGREICH RUMÄNIEN IM SPIEGEL DER RUMÄNISCHEN PUBLIZISTIK SIEBENBÜRGENS

(Zusammenfassung)

Die natürlichen Beziehungen zwischen Siebenbürgen und Rumänien, in allen Bereichen des wirtschaftlichen, sozialen und kulturellen Lebens, in der zweiten Hälfte des XIX. und Anfang des XX. Jahrhundert’s, hatten einen

67 „Noi ardelenii $i bänä;enii foarte pulin am auzit de el dar in Romania numele i-a fost pretutindeni cunoscut 51 de top era iubit. Ca un apostol flämind de dreptate $i ideal, el a cutreerat tara in lung $i in lat, peste tot el a aruncat cu stäruintä $i cäldurä säminta adevärului $i dezrobirii. Idealul luminos $i sublim al socialismului ii luminase calea $i mintea*. (Ibidem nr. 13 dln 14 martié 1914, p. 4).

68 „Tribuna“ din Arad, nr. 105 din 8 august 1907, scria urmätoarele cu ocazia morti i pictorului Nicolae Grigorescu: „... florile lui, minunatele lui flori, in mijlocul cärora a träit fericit $i s-а stins zimbind $i ele pling azi, pe bätrinul lor copil ce a inchis ochii pentru totdeauna, täcut $i senin ca cerul lui iulie. II pling trimitindu-i miros dulceag $i imbälzämat de urma tristului car cu boi, ce l-а purtat domol spre läca$ul de odihnä, unde dragostea noasträ il urmeazä $i recunoftinta nemärginitä cu regretu-ne profund, ii vor ridica templu märe; Pe care sa se inchine de-а pururi tot sufletul romänesc in cinstea celui mal duios artist national“.

69 La moartea poetului George Co$buc, necrologul publicat in „Adevarul" din mai 1918, releva: ...El a fost maestrul mare al poeziei romanepi, care a inteles atit de bine durerea 5Í bucuria, nádejdea ?i dórul täranului román, atit de la noi din Transilvania, cit $i de dincolo de munti. Poezia „Noi vrem pämint“ scrisä de el, va rämine vennie nemuritoare, cäci in ea se intrupeazä intreaga gindire ?i simtire a täranului román, care „nici pentru mormint n-are pämint“ p care pie räbda nespus de mult, dar cind se infurie $i coarda räbdärii se intinde peste mäsurä“, Cristo$i sä fie, nu vor scäpa nici ín mormint“, acei care-1 asupresc“.