Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 MI$CAREA MUNCITOREASCÄ DIN VECHEA ROMANIE 347 coace de munti. Memoriile amintite relevä numele celor ce fäceau parte din Comitetul Central al secpei románé ce-$i avea sediul la Budapesta, conducind de aici mi$carea muncitoreascä romána din Ardeal. Albani mai aminte§te $i de protestele lui C. Grigorovici ín parlamentül din Viena contra terorii dezläntuite in Transilvania impotriva muncitorilor románi. Criticínd un articol apärut in „Tribuna“ de la Arad, ce vorbea cu dispret despre sindicali$tii care au linut la Bucure$ti intruniri de protest impotriva persecupilor la care era supus dr. Racovschi, Toma Botirlä din Bu$teni scrie in articolul publicat in ziarul sociali?tilor transilväneni „Adevärul“ cä „atunci cind robul se ridicä pina la gradul de om — dupä cum spunea Petőfi — atunci nici inchisoare, nici torturi, nici nimie nu-1 va putea opri de a nu spune sau a lupta pentru libertate. Noi social-democrapi vom lupta de acum ínainte, cu $i mai múlta energie, vom lupta pentru räspindirea ideilor socialiste, pentru Racovschi, §i daca va fi nevoie ne vom jertfi chiar via$a, cäci sintern siguri cä dreptatea va triumfa“35. Se exprima aici, fermitatea $i credin^a in triumful ideilor socialiste, in victoria libertäpi $i izbinda dreptäpi in lume. Inceputul anului 1910 s-а caracterizat prin mari intruniri de protest organizate la Budapesta de cätre secpa romána a P.S.D.U. impotriva prigonirilor din Romania. Intr-o corespondent pentru „Romania Muncitoare“ se relateaza cä la intrunirea din Budapesta organizatä in seara zilei de 2 ianuarie $t.n. niciodatä localul sectiei románé a P.S.D.U. nu a fost atit de plin de muncitori. Muncitorii discutau, incä ínainte de inceperea adunärii despre jtirile din presä privind prigonirile impotriva muncitorilor organzati din Romania, condamnind cu vehement odiosul proiect de lege contra libertäpi de organizare. ln cadrul intrunirii de protest au luat cuvintul I. Mihut, Spiridon Calu, $i I. Ciser. La sfir$it a fost adoptatä о mo^iune in care se spunea „Muncitorii románi din Budapesta, adunati ín ziua de 2 ianuarie 1910, ascultind cuvintärile oratorilor, protesteazä cu cea mai mare energie in contra scirbosului mod de asuprire $i intenpa mi$eleascä de a distruge organizapile sindicale ale muncitorilor románi, pe care о are guvernul singeros a lui Ionei Brätianu. Informari din presä $i din cuvintärile oratorilor de mir$ava acuzare pe care о azvirle guvernul liberal asupra muncitorimii con$tiente din Romania, cum cä ar fi urzitoarea atentatului fäptuit contra primului ministru, aläturi de muncitorimea din Romania, respingem cu adinca indignare aceastä acuzare. Noi muncitorii románi din Transilvania am fost legänap totdeauna de ideea cä, fiind conduci de un guvern román, am avea о íngrijire mai pärinteascä §i о purtare mai dreaptä. Dar väzind procedura demnä de guvernul ^arului Nicolae al II-lea, pe care о are guvernul román íntitulat national-liberal fat de muncitorii románi, indignati trimitem acestui guvern dispretul nostru. Iar muncitorimii con$tiente trimitem salutul cald $i imboldul la luptä ín aceste timpuri grele“36. Adunarea de protest impreunä cu motiunea ce condamna prigonirile guvernului román impotriva sociali$tilor, constituia un sprijin moral deosebit de ínsemnat pentru muncitorimea de peste munti. 35 „Adevärul" nr. 11 din 19 noiembrie 1909, p. 3. 26 „Romania Muncitoare“ nr. 92 din 10 ianuarie 1910, p. 4.
