Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
34В ADRIAN STOICA 14 Din cuvintäri $i mopune reiejea hotärirea muncitorilor de a-$i intensifici lupta $i organizarea pentru a dobori ciasele exploatatoare de la putere, indiferent de ce neam ar fi eie. Sociali?tii románi de dincoace de munp au urmärit cu atenpe situapa soldaplor din armata romána care erau supu$i unui tratament de-а dreptul neomenos. Presa socialistä transilväneanä remarca faptul cä cel mai barbar tratament fa^ä de soldap este ín Románia. De aceea dezerteazä foarte mulp din armata romána. Din Comitatui Trei Scaune se relata cä, acolo, zi de zi soseau dezertori din Románia37. Realitatea este cä sodalitii transiiväneni protestau cu hotärire impotriva militarismului din oricare ;arä. Arätind cä du?manul cél mai de seamä al proletariatului este capkalul, clericalismul $i militarismul, sociali^tii relevau cä ei se aflä in situapa de sclavi ai capitalului. Cind proletariatul pretinde piine $i drepturi atunci i se dä gloan^e, a?a cum s-а intimplat in Rusii in 1905, sau in Romania in 1907. ln presa transilväneanä sä fäceau referiri $i la hrana soldatului román care era mizerabilä. Prigonirile impotriva sociali$tilor románi din ,parä“ erau urmärite de cätre sociali$tii transilväneni care in cadrul unor intruniri protestau impotriva represiunilor dezlän^uite de guvernele burghezo-mosieresti ale vechii Románii. La rubrica „Cronica“, ziarul „Adevärul“ din 1903 relateazä despre procesul lux Ion Georgescu Stoasä din comuna Lissa, judepil Teleorman, care era unul din luptätorii impotriva asupritorilor ;äränimii si a nedreptävilor. Procesul intentat impotriva lui s-а judecat la curtea cu jurap din Bucuresti. Respectivul a fost dat in judecatä deoarece a demascat prin ziarul ^äränimii „Adevärul de la säte“, toate hopile sävirsite de un anume Nicolae Bolteanu, impreünä cu oamenii säi impotriva píranilor. Autoritäple 1-au zugrävit pe Ion Georgescu ca pe un räzvrätit al satelor. Avocapi säi au arätat insä cä aceasta este un luptätor pentru drepturile ;äranilor. In cele din urmä Georgescu a fost achitat. Ziarul „Adevärul“ il da ca exemplu tuturora acélóra „care se preocupau de imbunätäprea celor oropsip si asuprip“38. In mai 1905 lui Aurel Cristea i s-а intentat cel de al doilea proces de presä, dosarul lui fiind ínaintat curpi cu jurap din Budapesta. El a fost ínvinuit cä a publicat ín paginile „Adevärului“ Imnul muncitorilor románi", „Marseilleza proletarului román“ pentru acest motiv ziarul fiind confiscat39. Poezia fusese editatä de cercul „Románia Muncitoare“ din Bucuresti, insä inaimé cu 6 ani, färä ca procuratura sä se sesizeze cä ea ar fi impotriva claselor stäpinitoare. Aceastä poezie s-а räspindit apói si ín Transilvania. Aurél Cristea a fost condamnat la о lunä ínchisoare si 50 de coroane amendä. Cu ocizia unei demonstrapi din Bucuresti, in favoarea lui C. Racovschi, au fost arestap mai mulp muncitori, dintre care un numär de opt au fost dap ín judecatä, fiind invinuip cä au aruncat cu pietre in jandarmi si polipé. La 37 „Adevärul“, nr. 3 din 19 martié 1909, p. 4. 38 Ibidem, nr. 13 din 8 noiembrie 1903, p. 4. 39 Intrebat despre acest imn, Aurél Cristea a räspuns: nu pót sä mä aflu vinovat pentru cä aceastä poezie „Marseilleza proletariatului romän“ e deja cunoscutä poporului román socialist, pentru cä s-а publicat ín mai multe rinduri atít in fői cít ?i ín bro$uri, la Timisoara, färä ca prefectura regeascä sä le confipe“ (Ibidem, nr. 6 din 1 iunie 1905, p. 3).
