Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
346 ADRIAN STOICA 12 sediul in Calea Victoriei nr. 91. Acest cere constituia centrul miparii muncitorepi din Romania p era condus de I. C. Frimu, Gh. Cristescu, I. Constantinescu, N. D. Cocea p Dimitrie Marinescu. Acesta din urma era p redactorul ziarului „Románia Muncitoare“. Tot aici funepona p cooperative „Munca“, condusä de Rozalia Frimu. I. C. Frimu a avut un rol deosebit in educarea socialipilor transilvaneni. El l-а luat pe Albani sub ocrotirea sa, sfatuindu-1 cum sa-p formeze educapa pentru a se putea inrola integral in miparea socialists. Marinescu il instruia asupra modului cum trebuia scris un reportaj, sau un articol bine documentat. Cercul „Románia Muncitoare“ devenise un club din care faceau parte luptatori hotarip pentru cauza tuturor muncitorilor. Era о adeväratä universitate libera socialistä. In cadrul cercului se propaga teória marxista, lupta de clasa p principiile materialismului istoric. Conferenparii cei mai activi erau I. C. Frimu, C. D. Gherea (care venea de la Ploiepi) dr. Ecaterina Arbore p M. Gh. Bujor care erau studenp la lap. Cel mai dirz dintre top — remarca Albani — era Frimu. Daca Frimu, releva Albani, ar fi trait in Franca sau in Germania ar fi putut sa fie situat aläturi de Jaurés sau Bebel. ín vara anului 1912 I.C. Frimu se gäsea la Brapv, pentru а-p reface sSnatatea zdruncinata de beciurile polipéi din Bucurepi. Aici s-а íntílnit cu Albani care venise de la Budapesta pentru а-l vedea pe Frimu p a-i arata situapa miparii muncitorepi din Ungaria. Acum incepea sa se contureze tot mai dar conceppa p lupta lui Lenin pentru unificarea miparii muncitorepi din Rusia. Frimu era entuziasmat de conceppiie sociale ale lui V. I. Lenin. Totu$i ei p-а exprimat nedumerirea pentru faptul ca mi§carea muncitoreasca din Ungaria nu organiza aepuni revolutionäre de rezonanta $i amploare tot mai mare. Problema se explica prin aceea ca unii conducatori ai social-democrapei ungare erau adeppi teoriilor lui Victor Adler, Otto Bauer p Karl Renner, care se orientau in cea mai mare parte dupa conceppa lui Kautsky. ín relatSrile lui T. Albani gasim informapi ample p despre ceilalp aparatori ai drepturilor p libertäplor clasei muncitoare din Románia. D. Marinescu l-а sfätuit in anul 1910 pe T. Albani sa piece la Budapesta pentru a trimite corespondente „Romaniei Muncitoare“. Aici el s-а incadrat in seepa romána a P.S.D.U. Un eveniment de о insemnatate deosebita pentru socialipii románi transilvaneni l-а constituit vizita facuta sectiei románé a P.S.D.U. de catre C. Dobrogeanu-Gherea care plecase in Ungaria din motive de sanatate (la bai termale). ín cadrul sectiei románé C. D. Gherea a pnut о scurta dar valoroasa conferinta. In corespondentele expediate de Albani la Bucurepi, el relata ca muncitorii románi din Transilvania p Ungaria luptau alaturi de tovarapi lor maghiari pentru dreptul de vöt. El a observat cä socialipii románi venip de la Bucurepi in Ungaria se caractizau printr-un spirit revolutionär mai combativ decit cei din Transilvania. Diferitele conflicte pe terne ideologice erau aplanate de catre socialipii din Románia care se deplasau in teritoriul románesc de din-
