Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
27 DIN ISTORIA §COLII MURESENE 297 pe str. Calara$i 51 a fost construitä ín anul 1783, avínd $i un internat care adäpostea 100 elevi. Spre sfirsitul secolului trecut se mutä ín noua cladire, ín care azi e amenajat liceul „Unirea“. La ínceput a fost un gimnaziu cu 3 clase: Principia, Gramatica $i Sintaxa. La 1778 se mai adaugä ínca douä clase: Retorica ?i Poetica. In aceastä forma, a funcponat pina in 1896 cínd i-au fost adäugate alte trei clase. Redam mai jós un tabel care cuprinde numärul elevilor pe naponalitäp $i in diferip ani de studiu: I . , , ! Maghiari Romani ....... _ , . Anul fcolar I rom t cat. АЦц Total __________________!____________________________________________________ 1782 52 20 - 72 1792 41 13 1 55 1802 93 24 3 120 1812 62 23 1 86 1822 93 25 2 120 1832 65 80 3 148 1842 58 66 18 142 1852 50 15 1 66 1862 79 50 6 135 1872 40 36 6 82 1894/95 1 29 4 8 31 20838 Intre 1782—1895 acest liceu a fost frecventat de 3950 elevi románi gr. catolici, 7860 maghiari rom. catolici $i 808 alpi de diferite confesiuni, printre care $i ortodoc$i. Pentru ajutorarea elevilor románi de la aceastä $coalä episcopul loan Bob a creiat о bursä de 3000 florini, pentru íntrepnerea а 4 elevi säraci p buni la invätäturä. Pentru Maior $i Martin Lupu au creiat $i ei cite о fundape de eite 1000 florini in acela$i scop. Nu putem sä nu amintim aici ca fondatorul acestui liceu a fost tot un román maghiarizat ín urma ínobilarii, din Fagarap pe nume Boer. Cél mai ilustru elev román al acestei $coli a fost Alexandru Papiu Uarian, care a frecventat cursurile acestui liceu timp de patru ani, íntre 1838 $i 1842. La inceputul secolului XX, $coala románeasca de$i avea de luptat cu mari greutäp, ínregistreaza totu$i rezultate din ce in ce mai frumoase. Era acum incadratä cu invä^ätori bine pregätip la preparandiile existente, la care erau primip absolvenpi de gimnaziu $i unde apói mai urmau patru ani pregätindu-se pentru funepa de daseäl. In acest fel $coala, care ín trecutul nu prea indepärtat fäcea о instrucpune de míntuiala, pregätea acum temeinic elevii in ale serisului, cititului $i socotitului in special. Pe lingä aceasta li se predau frumoase cunopiniä de istorie, geografie, ?t. naturii §i alte discipline SÍ se acorda 0 deosebitä important lucrarilor practice ín cimpul de experienvä si grädinile scolare. In acest fel elevii isi insusesc cunostin^e temeinice ín special ín pomiculture si viticultura. 30 Traian Popa, op. cit., p. 280.
