Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
15 DIN ISTORIA $COLII MURESENE 285 — nu s-au reparat bäncile, u?ile, cuptoarele, co$urile; — nu s-au procurat lemnele de foc. Pentru toate aceste lipsuri senatui (comitetul) $colastic se pedepse?te cu 5 florini.19 * $i cazul de la Apaiina nu este singular, ca el fiind multe altele. Pe rnasura scurgerii vremii rezultatele insä nu intirzie sä vinä. Astfel in anul 1903 situapa $colarä prezenta urmätorul aspect: 60 de $coli gr. cat., 30 rom. cat., 23 ortodoxé, 98 reformate, 7 luterane, 14 unitariene, una izraelianä, 23 $coli de stat $i 3 comunale. Numärul invä^ätorilor era de 368, cél al elevilor de 37.574, cu о frecvenia de 69,15%. Cifrele de mai sus ne indicä о frumoasä cre$tere a numärului elevilor, cäci de unde la 1879 numärul acestora era de 23.526, dupä 24 de ani el se ridicä la 37.574, deci cu 12.000 mai mult. La fel a crescut numärul invälätorilor, au luat fün^ä mai multe $coli de stat cu о mai bunä dotare ín mobilier $i material didactic, fapt care a contribuit mult la imbunätäprea procesului de invä^ämint. Dar daca ?colile cu limba de predare maghiarä au crescut ca numär, nu tot a?a se íntimpla ?i cu cele románe?ti, care ín loc sä creascä, cum ar fi fost normal, dimpotrivä, au scäzut. Astfel de unde la 1867 numärul ?colilor gr. cat. era de 68, la 1879 adicä dupä 12 ani, nu mai gäsim decit 60, opt dintre ele ínchizíndu-?i poraik. Aceia?i situape ?i cu cele ortodoxé, care de la 35 scad la 23, deci cu 12 mai pupn. ln total, ín ace?ti ani románii au fost nevoi^i sä inchidä porlile la 20 $coli, fapt care a constituit о mare pierdere, linínd seama de faptul cä $i a$a procentul ?tiutorilor de carte era inferior faiä de celelalte naiionalitäii: maghiari $i germani. Acest sfir?it de secol constituie de fapt о epocä intunecatä in istoria invälämintului romanesc transikänean, meniionind faptul cä este vremea cind autoritälile au isbit cu toatä hotärirea in aceste umile läca$uri de inväläturä. Dar iatä situaiia $colilor la sfir$itul secolului XIX-lea $i inceputul celui de al XX-lea: Caracterul §colii i.imba de predare Anul i j j Total stat confes. comunale maghiarä germanä románá 1877 — 259 13 158 8 106 272 1880 6 253 8 158 6 103 267 1890 7 250 7 166 6 192 264 1895 7 244 7 168 6 84 258 1900 23 230 4 168 6 83 257 1910 32 229 1 174 5 82 262 1914 43 215 1 177 5 74 256 1918 46 1 98 - 185 5 68 2442» Situapa de mai sus este oglinda fidelä a unei realitäp $i exprimä о dureroasä constatare, cä in timp ce $colile cu limba de predare maghiarä au crescut cu 15 in decurs de 43 ani, ín acéla? timp ?colile cu limba de predare 19 Arhiva bisericii din com. Apalina, jud. Mure?. 94 Arhiva fostului revizorát ?colar al jud. Mure?, anul 1922.
