Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
286 AUREL HOLIRCÄ 16 romána au scäzut cu 38, de la 106 in 1877 la 68 in 1918, о pierdere procentualä de 34%. Lovitura cea mai grea a fost data jcolii románejti de vestita lege Appónyi, conform cäreia limba maghiarä devenea obiect de studiu obligatoriu sub sancpunea cä, la jcoala unde absolvendi a 4 clase nu vor poseda cursiv limba maghiarä, jcoala va fi inchisä. In acest fei, aceastä institute a ajuns la discrepa notarului ji jandarmului, care printr-o simplä informare putea sä dea jcolii románejti lovitura de grape. Aja se face cä in aceste umile säli de clasä se instaleazä о atmosferä apäsätoare, sufocantä iar jcoala nu mai prezenta nici un interes nici pentru copii ji nici pentru pärinpi acestora, care incep sä о ocoleascä deoarece le fäcea impresia cä aceastä jcoalä nu mai reprezintä interesele lor ji se indepärteazä de la lelul pentru care a fost infiinlatä. In multe pärp era privitä chiar cu dujmänie de cätre säteni, care vedeau in ea inamicul care voia sä le fure limba §1 sä-i frustreze ín cele mai s'finte convingeri. De aceea frecventa incepe sä scadä, progresul la invä^äturä devine mai slab ji se inregistreazä un vädit regres in intreg procesul de inväpimmt. $i in acest fei tinära jcoalä romaneascä pentru care s-а cheltuit atita trudä ji energie, sufere acum ji din cauza tendin;elor vädite de deznaponalizare. Prin legea din 1876, art. XXVII, se stabilere ji se intensificä ín acéla? timp controlul asupra jcolilor romane§ti, care urmau ca de acum sä fie mai des vizitate ji astfei mai mult expuse capriciilor administrativ. Dupä alp trei ani, prin legea XVIII din 1879, se revine cu noi obligapi in ce privejte insujirea ji predarea limbii maghiare. In acest sens, absolvenpi preparandiilor trebuiau sä cunoascä bine limba maghiarä la terminarea cursurilor, iar invä^ätorii de la catedrä au fost obligap ca in decurs de patru ani sä-ji insujeascä aceastä limbä. Aja cum am arätat ji mai sus, legea Apponyi din 1907 avea sä adinceascä mai mult aceastä flagrantä nedreptate. Prin aceastä Iegiferare nu primeau ajutor de stat la íntregirea salarului decit acei invä^ätori care s-au sträduit sä scrie ji sä vorbeascä corect ungurejte ji au depus jurämmtul de credin^ä fa{ä de statul maghiar. La fei, in jcolile unde procentul elevilor maghiari era de 20%, predarea se fäcea numai in limba maghiarä. Dar multe astfel de clauze avea aceastä lege care a fost aspru criticatä nu numai de exponendi poporului román, dar chiar ji de presa maghiarä. Iatä ce scria gazeta „Népszava“: „Douä lucruri au rämas dupä votarea légii: invä^ätorul poporului in mizerie ji jcoala poporului aservitä definitiv puteri clericale“, ji mai departe: „jcoala servejte interesele celor cu 1000 jugäre ji constituie un atentat criminal impotriva intereselor poporului“.21 ln ce privejte ajutoarele de stat acordate jcolii románejti, acestea au fost ca ji inexistente, ln anul jcolar 1917/18 pentru cele 180 jcoli cu limba de predare maghiarä a fost alocat un ajutor de 1.779.085 coroane, in timp ce pentru cele 68 jcoli románejti reveneau numai 284.530 coroane. Ajutorul pentru jcoalä pe cap de locuitor era de 13 coroane pentru maghiari ji numai 3 coroane pentru romäni. Au fost insä situapi ?i mai ingrijorätoare. Astfel la 1900, spre exemplu, jcoala gr. catolicä din Tirgu —Murej nu primea absolut nimic de la stat fiind obligatä la mari privaduni, cäci cu cele 700 coroane 21 Ziarul „Népszava" nr. 99 $i 103 din 25 $i 26 aprilie 1907.
