Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
276 AUREL HOLIRCÄ 6 3. Sä nu se sileascä cu räul a trimite pruned la ?coalä, ci prin alte mijloace 51 indemnuri, mai la ínceput. 4. In ?coalä ?i ungure?te sä Invehe. 5. Fiindcä dascälii de toate podvezile sínt scuti{i ?i platä incä li se rmduie?te, dacä diregätorii nu vor face destul, plata li se va trage.8 Dupä cit se vede ?i dln circulärile de mai sus, se cäuta pe toate cäile a se índemna oamenii a participa cit mai activ la deschiderea de ?coli, iar fedele biserice?ti erau indrumate a depune toate strädaniile in realizarea acestui obiectiv. Lupta pentru acest deziderat nu a fost deloc u?oarä, gindindu-ne la nenumäratele obstacole ce se ridicau in cale, ca ?i la starea materialä deosebit de precarä a sätenilor. Cu toate acestea, prin hotärirea de neclintit ?i vädita näzuin^ä a däränimii a se adäpa la izvoarele invä^äturii, piedecile au fost infrínte ?i depä?ite, dar nu färä eforturi deosebite, care cu greu le putem in{elege acum. In anul 1869 situapa ?colilor din vechiul scaun al Mure?ului era urmätoarea: In cele 127 localitäp funcponau 146 ?coli cu 162 invä^ätori dintre care: 19 romano-catolice, 20 greco-catolice, 10 ortodoxé, 73 reformate, 6 luterane, 13 unitariene, 2 izraelite ?i 2 ?coli säte?ti.9 La acea datä procentul ?tiutorilor de carte abia atingea 23%. Totu?i ceea ce merita a fi redinut e faptul cä oamenii incep tot mai bine a deslu?i rostul invädäturii ?i se simt tot mai ata$ap ?colii. Anumite libertäp cucerite in urma revolupei ii face mai liberi in acdiuni, mobilizíndu-i in acpunea pentru construirea de ?coli ?i pentru о frecvendä mai ridicatä. Muldi dintre tinerii buni la invä^äturä sint índrumap spre ?colile din Blaj, Sibiu, Beiu?, Näsäud, Gherla etc; ?i dupä absolvirea acestora se intőre in satele lor ca daseäli. Astfel intre 1859—1865 íntilnim la preparandia din Näsäud pe urmätorii din satele mure?ene: — 1859 Vasile Horga ?i David Popa din Mila?. — 1862 Vasile Manda din Reghin, Petru Sälägean din $opteriu ?i Gherasim Toncean din Lunca, ín anui I, iar Mera Simion din Habic ?i Loan Luie* rean din Oenida ín anui II de invä^ämint. — 1863 Nicolaie Luca din Nadä?a, Grigore Tomescu din Ocni;a ín anul T ?i Gherasim Toncean ?i Sälägean Petru ín anul II. — 1965 Simion Rusu din Budurleni ín anul I.10 ín cursul anilor care au urmat gäsim la aceastä preparandie tineri din comitatele Mure?, Cluj, Turda, Sälai, Some? ori Maramure?. La aceste ?coli erau primip tinerii absolvendi a 4 clase elementare ori douä clase de gimnaziu. Durata ?colii era de doi ani. Ca informare notäm faptul cä pinä la 1862 invä^ätorii erau numini cu apelativul „jupin dascäl“. In acest an invä^ätorul Constantin Giorgi^ä, socrul prof. Grigore Moisil din Näsäud, impreunä cu aldi daseäli nihäudeni inain-8 Arhiva parochiei din com. Lunca, jud. Mure?. 9 Pallas Albert, Marosvármegye népoktatási intézeteinek története, Tlrgu Mure?, 1S96, p. 82. 19 Virgil $otropa, htoricul fcolilor násáudene, 1913, p. 29.
