Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

DIN ISTORIA $COLII MURE$ENE

277

7

teazä о cerere Inaltului guberniu ín sensul ca $i pentru dascäli sä se introducä apelativul de „domn“, cerere care a $i fost aprobatä.11

In anul 1842 ín cele 2840 localitäp din Transilvania existau 1619 $coli cu tot atípa invä;ätori. Numärul total al elevilor era de 60.036 din care 38.337 bäieti ?i 21.699 fete. Dintre ace$ti $coli 962 erau maghiare, 353 sase$ti si numai 298 románe$ti. In comitatele locuite de románi revenea un elev la 81 suflete, ín Secuimc un elev la 26 suflete, iar ín regiunile locuite de sa$i un elev la 11 suflete. Disproporpa era cum nu se poate mai gräitoare §i ea oglinde$te sistemul preferential acordat maghiarilor $i sa$ilor ín domeniul ínvatamíntului.

In 1851 numärul total al elevilor románi ce frecventau $coala era de abia 1108 pe íntreaga Transilvania. ín aceastä cifra nu sínt cuprinp elevii románi care frecventau $colile maghiare ?i säse$ti.

Datoritä acestei ramíneri ín urrna, stradaniile celor interesap ín progresul prin cultura al neamului nostru devin mai insistente, mai hotaríte. In unele comune oamenii mai cu stare $i múlta dragoste pentru popor, fie cä ajutä la construirea unor női localuri, fie cä le construiesc ín íntregime. Un astfel de caz íntílnim la Reghin, unde $erban Lupu construie$te un local de $coalä incä ín 1836. Tot din Reghin era §i mecenatul loan Pop Maior, nepotul marelui cärturar Petru Maior, care din avutul lui construie$te localuri de $coalä la Apaiina, Lunca, Breaza $i ajutä cu material de construcpe §colile din Bogig, Chiheru de Jós $i altele. Aceste $coli sínt apói dotate fie din averea sa, fie prin intervenpa sa pe lingä stäpinii de pämint din satele respective cu terenuri arabile $i päduri, pentrucä ín acest fei sä poatä asigura atit $colii cit $i dascälului о situatie mai bunä.

Acpunea de construire de noi localuri de $coalä era determinatä $1 de faptul cä situatia vechilor ?coli, acolo unde existau era dezastruoasä. Iatä ce noteazä presa vremii despre acestea: „In $coalä toatä iarna sgribulesc copiil de frig, pentrucä chilia (sala de clasä) nu se poate incälzi; in de$ert lipe$te Invärätorul ferestrele incit pinä primävara nu se mai pot deschide, cäci podelele deasupra nu sint lipite, u§a e cräpatä, sala nu e padimentatä $i a?a continuu este umedä. Avem $coli mizere la care ochii de fereasträ sínt suplinip de 10 ani cu hirtie“.22

Privi tor la aceastä situape inspectorul ?colar Petre Vasici semnaleazä urmätoarele: „In Transilvania ín cea mai mare parte edificiile de $coalä sínt necorespunzätoare scopului; ni§te cazärmi intunecoase, mucede, reci, jumätate ruinate“.11 12 13

Aceastä nefericitä situape a fäcut sä se porneascä о suspnutä acpune de construcpi ^colare, ca in acest fei sä se creieze condipi mai omene$ti, atit pentru elevi, cit p pentru dascäl.

11 Ibidem, p. 31.

12 Vasile Popeanga, op. cit., p. 162; Foaia $colasticä, an. II, nr. 29, 1884, p. 373.

13 Ibidem, p. 77.