Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
262 IOAN POP 18 Astfel, in ceea ce private comunele din Valea Birgäului, in rezolutie se menponeazä faptul cä din conscrippa de la 1783 rezulta posesiunea familiei contelui Bethlen asupra lor, de la care au fost räscumpärate de stat cu suma de 360.000 florini, fiind apoi militarizate. a) ín rezolutie se precizeazä cä dreptul de circiumärit in acele comune era, in perioada anterioarä militarizärii, un drept al domnului, iar locuitorii aveau acest drept numai trei luni pe an. Intrucit $i in timpul gránitéi militare acest drept a fost arendat in favoarea fondului de provente, gränicerilor lasindu-li-se numai circiumäritul liber de trei luni ca inainte, comisia a propus mentinerea acelei situatii. b) Dreptul de morärit este ca $i cel de circiumärit un drept domenial. Proprietarii de mori trebuiau sä pläteascä о taxä ca recunoa$tere a acestui drept domenial. Asemenea taxe s-au plätit $i in timpul institupei militare. Ca urmare, comisia recunoa$te dreptul de morärit ca apartinind statului, propunínd deci, mentinerea taxei respective. c) Muntii $i pädurile din domeniul Birgäului, conform aceleia$i conscriptu de la 1783 $i a rectificärii ei din 1789, erau de asemenea de naturä alodialä, apartinind domnului. In muntii $i pädurile respective le era permis gränicerilor lemnäritul $i pä$unatul in mod gratuit, permitindu-se pinä la 1845 chiar defri$area, iar pä$unarea animalelor a fost limitatä pinä la 15 capete pentru fiecare familie de gräniceri. „In asemenea imprejuräri — se aratä in rezolutie —, comisia n-a putut préda comunelor dreptul de proprietate asupra pädurilor, ci numai statului“39. In continuare, comisia aratä cä pinä la 1845, fiecare comunä a fost läsatä in posesia färä sarcini a terenurilor defri?ate si a dreptului de lemnärit pä$unat gratuit pe care le-au avut $i inainte de infiintarea gránitéi militare. In consecintä, comisia propune a se mentine in continuare aceste drepturi. In ceea ce prive$te comunele de pe Valea $ieului $i Valea Mure$ului, in rezolutie se aratä cä, conform anchetelor comisiei $i a conscriptiei din 1766, comunele: Gledin, Monor Moräreni, Ru?ii-Munti, $ieut, Budacul Román §i Ragla au fost in perioada anterioarä militarizärii lor comune iobäge$ti, apartinuserä mai multor domni de pämint. Aceste comune au fost de asemenea räscumpärate de stat $i apoi militarizate40. Hotärirea comisiei a fost astfel similarä cu cea referitoare la comunele de pe Valea Birgäului in ceea ce prive$te circiumäritul ?i moräritul. In ceea ce prive$te muntii $i pädurile, comisia face deosebire intre pädurile $i muntii alodiali $i pädurile comunale, precum $i cele mixte. Astfel, in privinta pädurilor, care ín conscriptia din 1766 figureazä ca domeniale, rezolutia prevede ca acestea sä apartinä statului, iar pe cele comunale le atribuie comunelor respective. In privinta pädurilor mixte, se aratä cä acestea rämin pe mal departe in proprietatea comunä a statului ?i a comunelor. Referitor la dreptul de lemnärit $i de pä$unat, in rezolutie se precizeazä cä acesta se mentine, cu exceptia täierii, in mod gratuit, de lemne de constructe din pädurea alodialä Mägura, in conformitate cu patenta din 21 iunie 1854. Chiar 39 Ibidem, f. 3. 40 Ibidem, f. 4.
