Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
19 MI$CAREA PETITIONARA (1851—1861) 263 p terenurile arabile p pä$unile recuperate prin defricari in pädurile alodiale, se menüin. La fel se menpneau veniturile de care bisericile greco-catolice din Monor $i Gledin au beneficiat in pädurile comunale, inainte $i dupä militarizare. Referitor la comunele Nu$falau (azi Maridéi) p Sintioana, situate pe Valea $ieului, in rezolupe se aratä cä acestea, conform conscrippei din 1766, au fost comune libere in perioada anterioarä militarizärii, eie fäcind parte din pamintul regese. Este de remarcat faptul cä pentru aceste comune comisia propune restituirea dreptului de circiumärit p de morärit, pe considerentul cä in perioada anterioarä militarizärii au fost comune de conditie liberä. La fel procedeazä p in privin;a pädurilor situate pe teritoriul celor douä comune41. ín ceea ce privepe comunele de pe Valea Rodnei, ín rezolupe se aratä cä majoritatea membrilor comisiei sínt de pärere cä acestea au fost de condipe liberä ín perioada anterioarä militarizärii. ín sprijinul acestei opinii, comisia invoeä diploma regelui Mátéi Corvin de la 1475, pe baza cäreia Valea Rodnei a fost incorporatä in districtul Bistrpei (cum omnibus iuribus), adicä cu tiate drepturile de care se bucurau p cetätenii ora$ului Bistrita. Tot in sprijinul opiniei menponate, comisia aduce drept argument hotärirea guvernului Transilvaniei din 15 septembrie 1760, in care locuitorii din Valea Rodnei sint recunoscup ca oameni liberi. ín rezolupe se menponeazä de asemenea cä impotriva acestei opinii s-а ridicat consilierul financiar Albert Ziegler, care suspnea cä ora$ul Bistrita ar fi avut drept domnial asupra comunelor respective, aducind ca argument faptul cä le-а posedat timp de douä sute de ani. О astfei de opinie nu poate sä surprindä pe nimeni, avind in vedere cä Albert Ziegler era unul din reprezentanpi patriciatului säsesc p consilier financiar. Recunoscind condip’a liberä a comunelor din Valea Rodnei in perioada anterioarä militarizärii, comisia le-а recunoscut p dreptul de circiumärit p morärit, precum $i proprietatea asupra munplor $i pädurilor care se aflau pe teritoriul lor. Exceppe a fäcut p de data aceasta acelap consilier financiar, Albert Ziegler. ín ceea ce privepe defri^ärile fäcute de fopii gräniceri pinä la data respectivä, comisia a hotärit in unanimitate ca terenurile respective sä räminä in proprietatea celor ce le stäpineau la acea datä. ín fine, comisia ip exprimä pärerea, ca toate veniturile menponate p mai ales dreptul de circiumärit, acolo unde din punct de vedere al dreptului au fost atribuite erariului, sä fie läsate comunelor, a cäror dezvoltare p prosperitate ar aduce mai mult fölös statului42. A$a dupä cum rezultä din cele arätate mai sus, rezolupa nu putea satisface pe fopii gräniceri, la unele cereri ale lor comisia nefiind in mäsurä sä räspundä, menponind doar cä rezolvarea lor atirnä de forurile superioare. Apoi, la alte cereri, hotäririle comisiei nu sínt cele apeptate de locuitorii acelui pnut. Dar chiar p acele hotäriri care le erau favorabile, aveau mai mult caracter de opinii ale comisiei, färä a se indica data cind urmau sä fie aplicate in practicä. Locuitorii acelui pnut vor avea incä mult de luptat pentru а-p redobindi proprietäple p drepturile lor. 41 Ibidem, f. 6. 42 Ibidem, {. 8.
