Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
17 MISCAREA PETITIONJÁRA (1851—1861) 261 2. Iosif Schweiger, consilier gubernial; 3. Adolf Tekelius, secretar (scriitor) gubernial; 4. Albert Ziegler, consilier financiar; 5. Ladislau de Corunca, procuror financiar adjunct; 6. Anton Doboc, referent financiar38; Este de remarcat faptul cä, din comisie nu fäcea parte nici un román, de?i problemele care urmau a fi cercetate si asupra cärora trebuia sä se ргопшре priveau un district cu populate romaneascä omogenä. In mod normal, in comisie ar fi trebuit sä fie inclusi $i reprezentanp ai fostilor gräniceri, care cunosteau mai bine raporturile de proprietate din cele 44 comune de pe teritoriul fostului district militar nasäudean. Prin rezolupa menponatä, comisia räspunde la cererile fostilor gräniceri, exprimindu-si pärerea asupra lor. Astfel, la cererea ca fostele cladiri militare sä fie läsate in proprietatea comunelor pentru a fi folosite ín scopuri scolare, ín rezolupa comisiei se aratä cä unele din cladirile respective sínt ocupate de alte Organe ale administrapei de stat. Satisfacerea acestei cereri se lasä la bunävointa organelor respective. La cererea privind acordarea unui ajutor bänesc comunelor ca despägubire pentru pagubele suferite in timpul revolupei, in rezolupe se menponeaza faptul cä un astfel de ajutor s-а acordat pinä la data respectivä numai comunei Näsäud, pentru celelalte comune neprimindu-se inca nici о dispozipe in aceastä privinlä de la forurile superioare. Referitor la cererea fostilor gräniceri de a li se lasa parcelele de pädure, care le-au fost date de impäräteasa Maria Tereza, in rezolupe se aratä cä, comunele au avut numai dreptul de posesiune asupra pädurilor respective, in schimbul serviciului militar efectuat si cä, incetind acel serviciu, inceteazä si dreptul de posesiune. In privin^a munplor revendicap, comisia räspunde cä asupra acestei chestiuni se asteaptä о hotärire de la forurile superioare. Pinä atunci, conform rescriptului imperial din 22 ianuarie 1851, fo§tii gräniceri aveau in continuare dreptul de a-i folosi. In ceea ce priveste cererea privind restituirea fondului de provente, comisia aprobä aceastä cerere, menponíndu-se faptul cä si in timpul granpei militare scolile sí bisericile s-au íntrepnut din acel fond. La cererea comunei Näsäud de a se reconstrui pe cheltuiala statului fostu' institut militar, distrus in timpul revolupei, pentru a se muta acoio $coala superioarä (normalä), comisia räspunde cä cererea respectivä se aflä in dezbaterea guberniului. Referitor la cererea comunei Monor de a i se läsa veniturile tirguriior: räspunsul comisiei este favorabil menponíndu-se cä si in timpul existente! regimentului, ele au fost arendate ín folosul fondului de provente. La cererea fostilor gräniceri de a li se läsa veniturile arenzilor de mori, circiumi, munp si päsuni, räspunsul comisiei este dat pe grupe de comune, in funcpe de condpia pe care au avut-o locuitorii lor, dacä au fost oameni liberi sau iobagi, la data infiintärii granpei militare. 38 Arhüt. Cluj-Napoca, fond Directoratul fiscal, dos. 197/1852—1858, f. 101.
